Polonia avertizează UE împotriva războiului hibrid dus de Putin

Un gard metalic de cinci metri înălțime acoperit cu sârmă ghimpată și soldați polonezi înarmați care urmăreau cea mai mică sosire a migranților din Belarus… Această țară, și în spatele ei Rusia lui Vladimir Putin, au încercat să destabilizeze Polonia exploatând fluxurile migratorii ca parte a unei vast război „hibrid” împotriva Uniunii Europene, avertizează Varșovia, potrivit Rador Radio România.

Tactica este de a „transforma migrația într-o armă” prin organizarea artificială a unui flux de migranți din țări terțe prin Belarus, a subliniat vineri Maciej Duszczyk, subsecretarul de stat pentru Migrație, în timpul unei vizite la postul Polowce, acum închis, de la granița de est a Poloniei.

Varșovia, care tocmai a preluat președinția rotativă a UE, dorește ca Cei 27 să reacționeze mai ferm la aceste provocări și a plasat apărarea Europei pe primul loc pe agenda sa.

Această țară membră NATO care are particularitatea de a împărți granițele atât cu Ucraina, cât și cu Rusia (cea a enclavei rusești Kaliningrad dintre Polonia și Lituania), intenționează să-și întărească granița de est cu șanțuri, mine de câmp și alte structuri antitanc și solicită participarea UE la acest proiect în valoare de peste două miliarde de euro.

Țara a acuzat Rusia de sabotaj în transportul aerian și are un țărm lung la Marea Baltică, unde NATO a lansat săptămâna aceasta o misiune de monitorizare, după ce cablurile și conductele submarine au fost avariate în aparente acțiuni de sabotaj.

Guvernul polonez mai susține că Rusia se află în spatele unei campanii masive de dezinformare care vizează subminarea sprijinului pentru Ucraina, precum și a unui val de atacuri informatice.

Ministrul polonez al Digitalului, Krzysztof Gawkowski, a estimat miercuri că în acest domeniu țara sa a fost „cea mai atacată” din Europa.

Dintre toate instrumentele de război hibrid de care este acuzată Rusia, manipularea fluxurilor migratorii este, fără îndoială, cea mai vizibilă – iar răspunsul Poloniei cel mai controversat.

Guvernul polonez acuză Moscova și Minsk că acționează ca „bande de călăuze”, transportând migranți din Afganistan, Irak, Etiopia și alte țări cu avionul sau autobuzul, apoi lansându-i spre granița poloneză. Potrivit polițiștilor de frontieră polonezi, peste 30.000 de oameni au încercat să treacă ilegal granița în 2024.

Mii de soldați, ajutați de camere și drone, au fost dislocați pentru a opri grupurile de migranți care încercau să treacă gardul metalic de 186 de kilometri și 500 de milioane de euro, ridicat în zona forestieră de la granița cu Belarus. Dar reacția grănicerilor polonezi a atras critici.

În decembrie, ONG-ul Human Rights Watch (HRW) a acuzat Polonia că îi respinge pe migranți într-o manieră „ilegală și uneori violentă”, descriind practici „inumane” și contrare regulilor UE.

Prinși adesea între polițiștii de frontieră belaruși și polonezi, mulți migranți se trezesc în pădure „în condiții foarte dure, fără mâncare sau apă”, a declarat Lydia Gall, membru HRW, pentru AFP. „Sunt oameni care mor acolo”, a adăugat ea.

Maciej Duszczyk, subsecretarul de stat însărcinat cu migrația, afirmă, la rândul său, că patrulele îi ajută pe cei aflați în pericol, dar a recunoscut că militarii i-au împins pe cei aflați în apropierea gardului și nu aveau nicio intenție să ceară azil în Polonia. Majoritatea acestora vor să meargă în Germania sau alte țări UE, a spus el.

Datele poloneze arată doar un deces din cauza frigului pe această parte a graniței în 2024, dar Varșovia nu are cifre pentru decesele de pe teritoriul belarus.

La rândul său, ONG-ul polonez „Vă supraveghem” a raportat 14 decese în 2024, potrivit HRW.

În decembrie, guvernul a adoptat un proiect de lege care ar permite restricții temporare ale dreptului la azil.

UE a considerat că acest text, care nu a fost încă aprobat în Parlamentul polonez, nu ar încălca regulile Uniunii, dacă ar fi aplicat într-o manieră „strictă”.

De asemenea, Varșovia intenționează să revizuiască politica UE privind readmisiile și definiția țărilor sigure, a spus Duszczyk. Proiectul este susținut în special de Italia și Țările de Jos. „Suntem în pericol, avem nevoie de măsuri excepționale”, a pledat domnul Duszczyk.

Sursa: LA LIBRE BELGIQUE / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea