Polonia, criticată în interiorul UE din cauză că primește prea mulți bani din fondurile anti-COVID 19 deși a fost mai puțin afectată decât Spania și încalcă statul de drept/ Fondul european de redresare riscă să fie deraiat

Fondul UE de redresare din pandemie riscă să fie deraiat de indignarea stârnită în blocul comunitar de faptul că Polonia ar urma să fie unul din cei mai mari beneficiari în pofida atacurilor guvernului ei la adresa sistemului judiciar şi a comunităţii LGBT, scrie The Guardian, citată de Rador.

Economia poloneză este una din cele mai puţin afectate de criza coronavirus şi Varşovia se confruntă cu critici vehemente privind abordarea pe care o are faţă de statul de drept, dar cu toate acestea estimările sugerează că Polonia va fi depăşită doar de Spania în calitate de câştigător major al fondului de salvare.

O serie de analize puse în circulaţie în rândul statelor membre, obţinute de The Guardian, au înfuriat mai multe guverne, iar preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a fost în ultimele zile ţinta lobby-ului a cel puţin doi premieri între care liderul danez Mette Frederiksen, pentru a regândi distribuirea banilor UE şi a înăspri condiţiile de finanţare.

Planurile iniţiale ale Comisiei Europene referitor la un mecanism de oprire a accesului la fondurile UE pentru guvernele UE care pun în pericol drepturile cetăţenilor ar urma acum să necesite sprijinul unei majorităţi calificate a statelor membre, după ce au fost şubrezite anterior în cadrul negocierilor.

„Este greu de înţeles şi acceptat având în vedere că situaţia din Polonia nu s-a apropiat nici pe departe de scenele de suferinţă umană la care am fost martori în Italia şi Spania”, a spus un diplomat senior al UE. „Polonia îşi bate joc de valorile noastre şi este recompensată pentru asta. Asta e inacceptabil. Europa de Sud poartă greul crizei Covid, a crizei migraţiei şi a crizei climatice dar cumva rămâne cu mâna goală”.

Şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de ţări din UE se vor întâlni la Bruxelles în 17 iulie pentru prima dată din februarie, în încercarea de a ajunge la un acord privind modalităţile în care blocul intenţionează să finanţeze redresarea Europei din ceea ce urmează să fie cea mai adâncă recesiune de la Marea Depresie.

Comisia încearcă să obţină sprijin pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital din care 560 de miliarde vor finanţa reforme în statele membre printr-o combinaţie de credite nerambursabile şi împrumuturi.

Conform ultimelor calcule, guvernul polonez ar urma să primească aproximativ 37 de miliarde de euro sub formă de granturi Covid-19, contribuţia sa aşteptată fiind de 21 de miliarde de euro, devenind astfel un beneficiar net a 16 miliarde de euro.

Italia urmează să primească 81,8 miliarde de euro net, dar va face o contribuţie de 59 miliarde euro, ceea ce îi va lăsa un câştig net de numai 22 miliarde de euro din granturi, cu toate că a avut 34.000 de morţi şi economia ei se confruntă anul acesta cu o scădere de 9,5% a PIB-ului.

Şi Belgia va primi unele din cele mai mici granturi conform formulei propuse, deşi a înregistrat una din cele mai mari rate a mortalităţii per capita din UE, conform Centrului european pentru prevenţia şi controlul bolilor.

În lumina cifrelor, se manifestă o rezistenţă tot mai mare deopotrivă faţă de mecanismul care vizează statul de drept slăbit şi decizia Comisiei Europene de a include rata medie a şomajului unei ţări între 2015 şi 2019 în algoritmul alocării fondurilor.

Preocupările legate de necesitatea unor măsuri de prevedere au fost alimentate şi mai mult de campania electorală a preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, care în ultimele săptămâni a lansat atacuri la adresa comunităţii LGBT din ţara sa, avertizându-i pe polonezi să fie vigilenţi pentru a nu permite tentativele „străine” de subminare a valorilor lor tradiţionale şi identităţii lor.

Afirmaţiile lui Duda s-au făcut ecoul strategiei aliaţilor săi din partidul Lege şi Justiţie (PiS) din timpul alegerilor parlamentare când formaţiunea a obţinut un al doilea mandat la putere.

Ong-urile afirmă că municipalităţi care acoperă o treime din Polonia, a şasea cea mai mare economie a UE, s-au declarat „zone libere de LGBT”, unde pot fi adoptate rezoluţii împotriva aşa-numitei “ideologii LGBT”.

Dacian Ciolos, fost premier al României care conduce grupul Renew Europe din Parlamentul European din care fac parte eurodeputaţii preşedintelui Emmanuel Macron, şi-a adăugat vocea nemulţumirilor privind aşteptata bogăţie pentru Polonia.

El a spus: “Mecanismul referitor la statul de drept (aplicabil) distribuirii fondurilor UE trebuie consolidat. UE nu este o maşină de numerar, solidaritatea trebuie condiţionată de susţinerea pentru valorile UE şi respectul pentru drepturile fundamentale.”

Drept răspuns la criticile privind distribuirea fondului de relansare UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a spus că banii ar trebui folosiţi pentru edificarea unei mai mari rezilienţe în statele membre cel mai puţin înstărite.

Comisia a mai spus că va introduce taxe UE pentru finanţarea fondului de redresare, pentru a se asigura că ţări precum Italia şi Spania nu vor trebui să contribuie la acesta la fel de mult cum prognozează actualele previziuni.
Totuşi există îndoieli puternice că propunerile de noi taxe pe emisiile de carbon şi plastic vor ajunge să fie fructificate, având în vedere opoziţia mai multor state membre, inclusiv a Poloniei.

“O ţară care a călcat în picioare statul de drept, evită responsabilitatea privind clima, nu dă dovadă de nicio solidaritate în privinţa migraţiei şi îşi bate joc de afirmaţia că UE este o comunitate de valori vede vaporul cu bani apropiindu-se”, a spus un diplomat senior al UE. “Vorbim despre o ţară al cărei preşedinte vrea să fie reales pe baza promisiunii impunerii unor zone libere de homosexuali. Este preocupant faptul că UE nu găseşte o modalitate mai bună de a face faţă acestei situaţii. Nu e un tablou frumos”.

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu