Polonia ia în considerare construirea de „fortificații” la granița cu exclava rusă Kaliningrad

Polonia ia în considerare construirea de „fortificații” de-a lungul graniței sale cu exclava rusă Kaliningrad, a declarat Krzysztof Sobolewski, secretarul general al partidului polonez de guvernământ Lege și Justiție (PiS), citat de CNN.

„Va trebui să ne întărim forțele pe această secțiune a frontierei [cu Kaliningrad]. De asemenea, ne vom gândi poate să construim fortificații de frontieră suplimentare, similare cu cele existente în prezent de-a lungul secțiunii polono-belaruse”, a declarat Sobolewski la postul public de radio Polskie Radio, întrebat despre posibilitatea ca Rusia să trimită „refugiați din Asia și Africa” în Polonia prin Kaliningrad.

Așezat între Polonia și Lituania, Kaliningrad este o exclavă rusă care a fost capturată de trupele sovietice de la Germania nazistă în 1945 și a devenit teritoriu sovietic în urma Acordului de la Potsdam.

Este cel mai vestic teritoriu al Rusiei și singura parte a țării înconjurată de state UE.

În septembrie, mass-media de stat rusă TASS a raportat că Kaliningrad a adoptat o politică de „cer deschis”, pentru a „extinde geografia zborurilor din regiune și a atrage noi transportatori aerieni” din Orientul Mijlociu și Asia, ceea ce i-a determinat pe politicienii PiS să revină la discuțiile naționaliste despre faptul că Moscova ar putea folosi migranții ca instrument pentru „războiul hibrid”.

În 2021, Varșovia a declarat stare de urgență după ce zeci de mii de migranți au încercat să folosească punctul de trecere a frontierei Bruzgi-Kuznica pentru a călători din Belarus în Polonia.

Migranții – majoritatea provenind din Orientul Mijlociu și Asia – au rămas blocați pe partea belarusă a frontierei timp de săptămâni întregi, unde au îndurat vremea aspră și lipsa de hrană și de asistență medicală.

Liderii occidentali au acuzat regimul președintelui Alexandr Lukașenko că a fabricat criza migranților de la frontiera estică a UE ca represalii pentru sancțiunile aplicate pentru încălcarea drepturilor omului.

Minskul a negat în mod repetat aceste afirmații, în schimb a acuzat Occidentul pentru trecerile de frontiere și l-a acuzat de tratament deficitar al migranților. Rusia – care este cel mai mare partener politic și economic al Belarusului – a apărat la momentul respectiv modul în care președintele Lukașenko a gestionat criza de la frontieră, negând totodată orice implicare.