Polonia înalță un gard de sârmă ghimpată la granița cu enclava rusă Kaliningrad

Polonia îşi baricadează cu sârmă ghimpată graniţa cu encalava rusă Kaliningrad. Gardul este menit să-i ţină la distanţă pe migranţi şi să le dea localnicilor din regiunea de graniţă un sentiment de siguranţă, scrie Deutsche Welle.

Curtea lui Krzysztof Zajaczkowski se află cu aproximativ 400 de metri în faţa tăbliei pe care scrie în poloneză „graniţă de stat”. De la fereastra sa, primarul satului Wilkajcie poate vedea inscripţia. Pădurea din spatele ei se află deja pe teritoriul enclavei ruse Kaliningrad. În noiembrie 2022 se mai poate ajunge încă fără probleme până la fâşia de graniţă. Dar pe viitor nu va mai fi posibil, fiindcă pe partea poloneză va fi ridicat un gard de sârmă ghimpată tip NATO, cu lame ascuţite ca lamele de bărbierit.

La câţiva kilometri depărtare lucrările de instalare a gardului au început deja. „Este bine şi necesar dacă trăieşti atât de aproape de Rusia”, a explicat primarul Zajaczkowski. El spune că nu se simte ameninţat în lipsa gardului, fiindcă grănicerii polonezi supraveghează foarte strict frontiera. „Dar dacă ne uităm ce se întâmplă astăzi în Ucraina, nu ştim ce surpriză ne mai poate produce partea rusă”, a declarat el.

„Vrem ca această frontieră să fie impermeabilă” – cu această afirmaţie ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, a anunţat pe 2 noiembrie 2022 construirea noului gard. Decizia are legătură „cu traficul aerian între Orientul Mijlociu şi Kaliningrad”, a mai afirmat responsabilul. Potrivit unor relatări din mass-media, aeroportul enclavei ruse ar fi semnat acorduri cu Siria, Belarus şi Turcia.

În anul 2021, mii de oameni au zburat la Minsk, capitala Republicii Belarus, pentru a-şi continua de acolo călătoria spre Polonia şi a pătrunde astfel în UE. Drept urmare au existat confruntări violente între migranţi şi forţele poloneze de securitate. Ulterior, Polonia a ridicat un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Belarusul. Potrivit grănicerilor polonezi, de atunci s-au redus substanţial tentativele de traversare ilegală a frontierei, de la 17.000 în octombrie 2021 la aproximativ 1.500 în octombrie 2022.

Camere de luat vederi, senzori de mişcare, laţuri de sârmă

Acum, noul gard la frontiera cu Kaliningrad va feri Polonia de repetarea scenariului. Până la mijlocul lunii noiembrie au fost finalizaţi primii cinci kilometri, din totalul de peste 200. Gardul va avea o grosime de trei metri şi o înălţime de 2,5. La început va fi numai din sârmă ghimpată, dar ulterior i se vor adăuga camere de filmat, senzori subterani de mişcare seismică şi laţuri de sârmă.

Până acum, intrările ilegale în Polonia venind dinspre Kaliningrad sunt o raritate. Potrivit grănicerilor polonezi, în intervalul ianuarie-septembrie 2022 au fost depistate doar 11 cazuri. Majoritatea celor prinşi au fost traficanţi de ţigări, nu migranţi. În ciuda acestui fapt, sondajele arată că două treimi din polonezi sunt pentru construcţia gardului.

Teama de un atac rusesc

„Nu migranţii sunt grija noastră principală”, a declarat pentru DW Urszula, unul din cei 14.000 de locuitori ai oraşului Goldap, aflat la patru kilometri de graniţă. „Până acum nu am văzut niciunul pe aici. Dar cu cât există mai multă protecţie faţă de Rusia, cu atât mai bine. Putin este un bandit”. Un tânăr ne-a declarat la rândul său: „Cândva Rusia va ataca şi Polonia.”

Nici Urszula nu are niciun dubiu că Polonia are nevoie de gardul de la graniţă. Se gândeşte chiar să-şi părăsească ţara. „După 30 de ani petrecuţi în SUA m-am întors în Polonia când am ieşit la pensie”, a declarat ea. „Dar acum nu mă mai simt aici în siguranţă şi de aceea mă gândesc să mă întorc în America.”

Gardul este şi contestat

Dar există în Polonia şi alte voci. „Nu ştiu dacă sârmele îi vor ţine pe loc pe refugiaţi. Poate ar fi mai bine ca Polonia să facă în sfârşit o politică corectă în materie de refugiaţi”, a declarat pentru DW Zbigniew Sodol, care are la Goldap un cabinet de oxigenoterapie. „Dacă Rusia îşi lansează rachetele, acestea zboară 500 de kilometri peste capetele noastre. Împotriva lor, gardul nu ne ajută cu nimic.” Ceea ce face Putin în Ucraina este „bestial”, dar în Rusia există şi „oameni normali”. De pe urma micului trafic de graniţă, existent până în 2015, oamenii au profitat, atât în Kaliningrad, cât şi în Polonia, a adăugat el.

Mai ales opoziţia poloneză critică construcţia gardului. Eurodeputata Janina Ochojsk, membră a formaţiunii Platforma Civică (PO), s-a adresat pe Twitter premierului şi guvernului de la Varşovia cu următoarele cuvinte: „Vi s-a luat uzul raţiunii? Aţi cheltuit 350 de milioane de euro pentru un ‘dig’ la graniţa polono-belarusă, doar pentru a vă dota cu portiţe pentru alte ilegalităţi şi a-i împinge înapoi pe migranţi, iar acum vreţi să construiţi încă unul? Respectaţi legile şi procedurile. Este mai ieftin şi mai eficient.”

Protecţia frontierei externe a UE

Dar vocile atât de critice sunt rare. În materie de securitate, poziţiile politicienilor la putere şi din opoziţie nu prea diferă. Nu este nicio minune, susţine Paulina Piasecka, directoarea Centrului pentru Studii Teroriste al Universităţii „Collegium Civitas” din Varşovia. „Atunci când reacţionăm la o ameninţare din partea statului care a provocat conflictul din spatele graniţei noastre cu Ucraina nu trebuie să ne aşteptăm la nicio opoziţie”, a afirmat ea.

În plus, Polonia este responsabilă pentru paza părţii ce-i revine din frontiera externă a UE. „În securitatea graniţei cu Kaliningrad nu se investeşte doar în folosul cetăţenilor polonezi, ci şi în interesul celorlalte ţări care formază spaţiul Schengen”, a declarat experta pentru DW. Gardul de sârmă ghimpată le va da un sentiment de siguranţă şi locuitorilor din regiunea de frontieră, a adăugat ea.

Şi primarul Zajaczkowski spune că el şi familia sa se vor simţi mai în siguranţă când vor vedea gardul de frontieră în faţa geamurilor. Dar el spune că nu trebuie stat cu mâinile în sân, lăsând totul în seama statului. La fel ca multe alte familii poloneze, şi el a început, împreună cu ai săi, să strângă provizii şi să pregătească o ascunzătoare.

„Avem o pivniţă mare sub şură, unde ne putem bine adăposti în caz de primejdie. Acolo vom putea petrece ceva vreme”, ne-a declarat Krystyna, mama lui Zajaczkowski. Acolo au şi depozitat cartofi, miere şi ouă, toate din producţie proprie. „Indiferent că vom fi ameninţaţi de valuri de migranţi sau de atacuri ale ruşilor – eu nu voi pleca din casa mea”, a declarat pe un ton categoric femeia în vârstă de 73 de ani.