Polonia preconizează că Rusia îşi va consolida prezenţa militară în Belarus / Oficial polonez: „A fost luată decizia de a furniza Ucrainei muniţii defensive”

Polonia vede semne conform cărora Rusia îşi va spori prezenţa militară viitoare în Belarus, a declarat luni ministrul polonez de externe Zbigniew Rau, în timp şeful Biroului Naţional de Securitate polonez, Pawel Soloch, a anunţat că guvernul de la Varşovia va oferi muniţii Ucrainei dacă aceasta acceptă o ofertă deja transmisă, relatează Reuters, citată de Agerpres.

”Avem cunoştinţă de exerciţiile planificate ale trupelor ruse şi belaruse în februarie (…) Observăm chiar nişte tendinţe care ar putea indica faptul că ne vom confrunta cu o prezenţă militară sporită în Belarus în viitor”, a afirmat ministrul Zbigniew Rau, aflat într-o vizită în Estonia.

Polonia ar putea furniza Ucrainei muniţii pentru armament defensiv, a declarat la rândul său şeful Biroului Naţional de Securitate al Poloniei, Pawel Soloch, în timp ce Rusia desfăşoară exerciţii militare în Belarus şi a masat la frontiera ucraineană efective militare consistente.

”A fost luată decizia de a furniza Ucrainei muniţii defensive (…) Oferta a fost transmisă părţii ucrainene şi aşteptăm răspunsul”, a precizat oficialul polonez, adăugând că Polonia ar putea livra Ucrainei zeci de mii de unităţi de muniţie.

În contextul actualei concentrări de trupe ruseşti la frontiera ucraineană, statele occidentale şi-au sporit livrările de arme către Kiev, care însă afirmă că are nevoie de mai mult armament astfel încât să poată rezista în faţa unei armate ruse care este mai mare şi mai bine echipată.

Pentru a-şi consolida capacitatea defensivă în faţa trupelor ruse, Kievul încearcă să cumpere sau să primească elicoptere, sisteme de comunicaţii şi blindate uşoare din SUA, rachete antiaeriene NASAMS din Norvegia, tunuri auto-propulsate DANA şi obuze pentru piese de artilerie de producţie sovietică de diferite calibre începând de la 120 mm din Republica Cehă şi sisteme antiaeriene cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Marea Britanie a furnizat Ucrainei circa 2.000 de rachete antitanc NLAW şi a trimis specialişti care să instruiască militarii ucraineni să le folosească, livrând de asemenea Kievului vehicule blindate Saxon. Autorităţile de la Kiev au difuzat şi imagini care arată instructorii britanici antrenându-i pe soldaţii ucraineni să folosească noile rachete.

Ucraina primeşte arme şi din partea statelor baltice, Estonia livrându-i rachete antitanc Javelin, iar Letonia şi Lituania rachete antiaeriene Stinger.

La rândul ei, Republica Cehă a confirmat săptămâna trecută că va dona Ucrainei muniţii de artilerie de calibrul 152 mm. Ministrul de externe ceh, Jan Lipavsky, care a făcut anunţul, a vorbit de asemenea despre posibilitatea ca un contingent ceh să participe la efortul NATO de consolidare a flancului estic, în ţările baltice şi în România.

În acest timp, Germania a exclus orice livrare de armament pentru Ucraina, dar va cofinanţa un spital de campanie în valoare de circa 6 milioane de dolari.

Conform unor experţi militari, ajutorul militar oferit de Occident Ucrainei are rolul de a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei sau de a creşte preţul acesteia. ”Această asistenţă este importantă întrucât este vorba despre arme foarte moderne care pot distruge cu o eficacitate de 100% echipamentele militare ruseşti (…) Dacă Rusia este conştientă că tancurile sale pot fi distruse de impactul cu o singură rachetă, se va gândi de două ori înainte de a lansa o operaţiune”, consideră Mihailo Samus, un ucrainean director al centrului de reflecţie ”Reţeaua de Investigaţii Noua Geopolitică” de la Kiev, relatează agenţia EFE.

”Livrarea acestor arme are de asemenea o valoare simbolică, întrucât arată unitatea prietenilor şi partenerilor noştri în această perioadă dificilă. În acelaşi timp, mai arată şi cine nu este cu adevărat alături de Ucraina, de pildă Germania, care refuză să-i acorde asistenţă militară”, mai spune analistul ucrainean.

Pe de altă parte, ajutorul militar oferit Ucrainei până în prezent nu rezolvă principala vulnerabilitate a acesteia, respectiv lipsa unei apărări antiaeriene şi antirachetă adecvate. Dacă în privinţa apărării antiaeriene mai dispune de sisteme din perioada sovietică, a căror eficacitate în faţa avioanelor moderne ruseşti este discutabilă, Ucraina nu are niciun fel de apărare antirachetă care să o ajute să-şi protejeze infrastructurile militare; aceasta în timp ce, conform unei surse de la Kiev, Rusia a amplasat cel puţin 13 brigăzi de rachete balistice Iskander în apropierea frontierei ucrainene.

Sursa foto: Pexels