Polonia rupe solidaritatea europeană în privința Brexit

După „Cartea albă” a Theresei May pentru Brexit, Varșovia se apropie de Londra și sparge frontul unificat al europenilor, scrie publicația franceză Le Point, citată de Rador.

Până în prezent, cele 27 de state membre au prezentat un front unit împotriva Marii Britanii în negocierile pentru Brexit. Dar o primă fisură a apărut vineri dimineață la Consiliul Afaceri Generale Europene, când Michel Barnier (negociatorul UE pentru Brexit) le-a prezentat celor 27 de miniștri de Afaceri europene propunerile recente ale Theresei May pentru finalizarea acordului de retragere și pregătirea viitoarelor relații dintre Regatul Unit şi UE. Polonezii sunt primii care se desolidarizează de evaluarea generală a celor 27 care consideră că propunerea Theresei May rămâne inacceptabilă, în pofida progreselor.

Inacceptabilă pentru că Londra propune pur și simplu să se desprindă de integritatea pieței unice prin propunerea unui acord de liber schimb care să vizeze numai bunurile, în timp ce serviciile, capitalul și libera circulație a persoanelor ar fi excluse. În același fel, europenii nu consideră că soluția propusă de Londra este satisfăcătoare pentru a evita restabilirea frontierelor fizice în Irlanda. „Cartea albă” subminează, de asemenea, autonomia decizională a Uniunii Europene. „Prin urmare, trebuie să continuăm să exercităm presiuni, recunoscând în același timp că Londra se mișcă în direcția corectă, spune o sursă diplomatică. Nu trageți în ambulanță”.

Însă reprezentantul Poloniei consideră că acum trebuie să fim indulgenți cu Londra și cu atât mai rău pentru Irlanda și integritatea pieței unice. O schimbare de poziție care a șocat, dar se înscrie perfect în logica pozițiilor sale cu privire la alte dosare. De exemplu: cu privire la migranți, Polonia nu intenționează să facă nici un efort și consideră că problema Italiei, una dintre țările cele mai expuse fluxului mediteranean, nu o privește. „Când vine vorba de a face față Rusiei și de a impune sancțiuni asupra acesteia, Polonia este foarte fericită să găsească solidaritate europeană”, se spune la Consiliul European. „Ea concepe solidaritatea într-un singur sens”.

Cei 27 mai au la dispoziţie câteva luni înainte de termenul convenit de negocieri, în octombrie 2018, pentru a lua o decizie oficială. La acel moment, în cazul unei soluții fericite, părțile vor semna un „acord de retragere” (care trebuie ratificat de toate parlamentele), împreună cu o „declarație politică” care descrie o relație de cooperare viitoare. Acest acord de retragere va reglementa chestiunea drepturilor cetățenilor, va soluţiona problema frontierei irlandeze, va asigura reglementarea financiară și va conveni asupra unei perioade de tranziție până la 31 decembrie 2020.

Declarația sa politică a făcut obiectul unei dezbateri tactice între europeni. Ce tonalitate trebuie să-i dăm? Franța, Olanda și țările nordice sunt în favoarea unei linii clare față de Londra, subliniind că, de îndată ce Regatul Unit devine un stat terț, nu va beneficia de avantajele „clubului Europa”. Ideea nu este de a permite iluzia că plecarea din UE este fără durere. Pentru ca Londra să nu se poată lăuda că a câștigat negocierile, că şi-a recâștigat suveranitatea deplină și că se va bucura de aceleași beneficii ca și înainte. Acest grup de țări este nerăbdător să reafirme că Brexitul are un preț.

Alte țări, cum ar fi Italia și unele țări din est, au o perspectivă diferită. Pentru ele, esenţial este un acord de ieșire care va garanta o tranziție ordonată. Pentru a obține ratificarea acestui acord de retragere, ele spun că sunt gata să recunoască o „declarație politică” care lasă să planeze ambiguitatea. Irlandezii doresc în mod evident să obțină un acord de retragere pentru a-și rezolva problema frontierei. Între cele două opțiuni, claritate și ambiguitate, germanii se arată ezitanţi, încă îngrijorați de impactul economic pe care l-ar avea o declarație politică prea rigidă față de Regatul Unit asupra propriilor industrii exportatoare.

Traducerea Rador: Rodezia Costea