Poluarea aerului contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice și afectează sănătatea umană, arată un studiu global care sugerează că legătura s-a întărit în timp pe toate continentele

Poluarea aerului contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice, care reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană la nivel mondial, sugerează un studiu global citat de The Guardian.

Analiza, care utilizează date din peste 100 de țări pe parcursul a aproape două decenii, indică faptul că poluarea atmosferică crescută este legată de creșterea rezistenței la antibiotice în toate țările și pe toate continentele.

De asemenea, studiul sugerează că legătura dintre cele două s-a consolidat în timp, creșterea nivelului de poluare a aerului culminând cu creșteri mai mari ale rezistenței la antibiotice.

„Analiza noastră prezintă dovezi puternice că nivelurile crescânde de poluare a aerului sunt asociate cu un risc crescut de rezistență la antibiotice”, au scris cercetătorii din China și Marea Britanie. „Această analiză este prima care arată modul în care poluarea aerului afectează rezistența la antibiotice la nivel global.” Concluziile lor sunt publicate în revista Lancet Planetary Health.

Rezistența la antibiotice este una dintre amenințările cu cea mai rapidă creștere la adresa sănătății globale. Ea poate afecta persoane de orice vârstă din orice țară și ucide deja 1,3 milioane de oameni pe an, potrivit estimărilor.

Principalii factori determinanți sunt în continuare utilizarea greșită și excesivă a antibioticelor, care sunt folosite pentru a trata infecțiile. Dar studiul sugerează că problema este agravată de creșterea nivelului de poluare a aerului.

Studiul nu a analizat motivele științifice pentru care cele două ar putea fi legate. Dovezile sugerează că particulele PM2.5 pot conține bacterii rezistente la antibiotice și gene de rezistență, care pot fi transferate între medii și inhalate direct de către oameni, au declarat autorii.

Poluarea aerului este deja cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea publică. Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică este asociată cu afecțiuni cronice precum bolile de inimă, astmul și cancerul pulmonar, reducând speranța de viață.

Expunerea pe termen scurt la niveluri ridicate de poluare poate provoca tuse, respirație șuierătoare și crize de astm, ceea ce duce la creșterea numărului de spitale și de consultații la medicii de familie din întreaga lume.

O modelare a posibilelor scenarii indică faptul că, dacă nu s-ar modifica politicile actuale privind poluarea atmosferică, până în 2050 nivelurile de rezistență la antibiotice la nivel mondial ar putea crește cu 17%. Numărul anual de decese premature legate de rezistența la antibiotice ar putea crește la aproximativ 840.000.

Autorii au recunoscut limitările studiului lor. Lipsa datelor din unele țări ar fi putut afecta analiza generală, au spus ei.

Studiul a fost observațional, deci nu a putut dovedi cauza și efectul. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze pe investigarea mecanismului care stă la baza modului în care poluarea aerului afectează rezistența la antibiotice, au spus ei.

Un al doilea studiu publicat în revista BMJ Mental Health a constatat că expunerea la niveluri relativ ridicate de poluare a aerului a fost asociată cu o utilizare mai mare a serviciilor comunitare de sănătate mintală de către persoanele cu demență. Studiul pe termen lung s-a concentrat pe o zonă mare din Londra cu trafic intens.