Poluarea aerului reduce speranţa de viaţă în medie cu trei ani. Potrivit unui studiu, această «pandemie» ucide de 19 ori mai des decât malaria, de 9 ori mai des decât SIDA şi aproape de trei ori mai mult decât alcoolul.

Pandemia poluării atmosferei reduce speranţa de viaţă pe glob cu aproape trei ani în medie, şi provoacă 8,8 milioane de decese premature pe an, se arată într-un studiu publicat marţi. «Poluarea aerului este un risc mai mare pentru sănătatea publică decât fumatul», explică Jos Lelieveld de la Institutul Max Planck, conducătorul studiului apărut în Revista Societăţii Europene de Cardiologie, Cardiovascular Research.

(analiză preluată din Le Figaro, via Rador)

Un dezastru care ar putea fi evitat «în mare parte prin înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile curate», subliniază acesta. Comparativ cu alte cauze ale deceselor premature, poluarea aerului ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de 9 ori mai multe decât SIDA şi aproape de trei ori mai mult decât alcoolul, se arată în studiu. Maladiile coronariene şi accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă aproape jumătate din numărul acestor decese, iar maladiile pulmonare şi alte maladii non transmisibile, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, constituie majoritatea cauzelor pentru cea de-a doua jumătate. Doar 6% din mortalitatea cauzată de aerul poluat se datorează cancerului de plămâni.

«Rezultatele noastre arată că există o ”pandemie a poluării aerului”, comentează la rândul său Thomas Münzel (Institutul Max Planck), şi el responsabil de acest proiect. «Poluarea aerului şi fumatul sunt evitabile, dar pe parcursul ultimelor decenii s-a acordat mult mai puţină atenţie poluării aerului în comparaţie cu atenţia acordată fumatului, în special în cazul cardiologilor», regretă autorul.

Continentul asiatic este cel mai afectat: durata medie de viaţă a scăzut cu 4,1 ani în China, cu 3,9 ani în India şi cu 3,8 ani în Pakistan. În India, în statul Uttar Pradesh (200 de milioane de locuitori), poluarea prin particule fine reduce speranţa de viaţă cu 8,5 ani, în timp ce în provincia chineză Hebei, deficitul este de aproape şase ani – potrivit Air Quality Life Index, dezvoltat de către cercetătorii de la Energy Policy Institute de Chicago.

Speranţa de viaţă a africanilor s-a redus în medie cu 3,1 ani, iar în unele ţări între 4,5 şi 7,3 ani – este cazul statelor Ciad, Sierra Leone, Republica Centrafricană, Nigeria şi Coasta de Fildeş.

În Europa, cele mai poluate state sunt cele din fostul bloc sovietic, în special Bulgaria, Ungaria şi România.

«Două treimi din decesele premature sunt imputabile poluării de origine umană, datorată în principal utilizării combustibililor fosili», remarcă Thomas Münzel. «Această proporţie merge până la 80% în cazul ţărilor bogate», şi adaugă: «5,5 milioane de decese anuale de pe întreg globul sunt potenţial evitabile». Regiunile din lume cel mai puţin afectate sunt cele două Americi, Europa Occidentală şi de Nord şi micile state insulare.

Cifra de 8,8 milioane de decese premature pe an reprezintă dublul estimărilor OMS. «Impactul poluării atmosferice asupra maladiilor cardiovasculare şi a altor maladii non transmisibile a fost mult subestimat», dă asigurări Jos Lelieveld, subliniind că şi alte cercetări au ajuns la aceeaşi concluzie. Astfel, în China, numărul deceselor premature este de 2,8 milioane pe an, adică de două ori estimările OMS.

Poluarea aerului atacă vasele de sânge, conducând la o creştere a tensiunii arteriale, a diabetului, a AVC-urilor, la crize cardiace şi la insuficienţă cardiacă. «Conştientizarea faptului că poluarea aerului reprezintă un risc major pentru sănătate poate contribui la voinţa de a elimina progresiv combustibilii fosili – permiţând în acelaşi timp reducerea încălzirii climatice», estimează Jos Lelieveld.

Pentru a evalua impactul poluării aerului asupra speranţei de viaţă, cercetătorii au aplicat datele din anul 2015 privind expunerea la microparticule (PM2,5) şi la ozon la modele care simulează procesele chimice din atmosferă şi interacţiunea lor cu poluanţii naturali şi artificiali, integrând datele epidemiologice furnizate de Global Burden of Disease.

Traducerea: Ruxandra Lambru