Poluarea cu metale grele în Evul Mediu, demonstrată cu ajutorul dinților unui urs brun, care a trăit acum 1.000 de ani, în Munții Carpați / Studiu al Institutului de Speologie al Academiei Române

Doi cercetători români anunţă publicarea, în prestigiosul jurnal Environmental Pollution, editat de Elsevier, a unui studiu care oferă cele mai vechi dovezi ale poluării antropice asupra faunei sălbatice din Europa Medievală, transmite Agerpres.

Cercetarea a fost realizată de o echipă franco-română condusă de dr. Marius Robu (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române) şi dr. Jeremy E. Martin (Ecole normale superieure, ENS, Lyon), alături de dr. Ionuţ-Cornel Mirea, dr. Daniel Vereş (Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca), dr. Sebastian Olive şi Philippe Telouk.

Cercetările au fost realizate prin investigarea elementelor-urmă (Pb, Li, Zn) în dentiţia unui urs brun care a trăit în urmă cu cca 1000 de ani în Carpaţii Româneşti (Mehedinţi – Banat), o zonă cunoscută istoric pentru activităţi metalurgice intensive desfăşurate încă din perioada medievală. Valorile de fond, precum şi nivelurile ne-naturale (ridicate) de plumb (Pb), litiu (Li) şi zinc (Zn) ale unui mascul de urs brun de aproximativ 5-6 ani au fost detectate folosind hărţi de elemente-urmă.

Fragmentele elementelor analizate la înaltă rezoluţie şi secţiunile histologice au evidenţiat amploarea senzorială a aportului de plumb, care a avut loc în timpul a cinci veri înregistrate (când animalul căuta în mod activ hrană). Concentraţiile crescute de Pb, Li şi Zn în liniile terminale de creştere au fost interpretate drept dovadă pentru cea mai timpurie poluare antropogenă cu metale grele la un animal sălbatic.

Cercetarea subliniază impactul activităţilor industriale timpurii asupra unui omnivor terestru mare, demonstrând că ameninţările antropice asupra vieţii sălbatice nu au fost determinate exclusiv de vânătoare sau modificarea peisajului din ultimele decenii.

Rezultatele obţinute indică cea mai veche dovadă documentată despre impactul poluării industriale asupra faunei sălbatice. În plus, amploarea poluării cu metale grele în acestă regiune dovedeşte existenţa unor centre siderurgice cu o vechime şi importanţă deosebite la nivel european.

Studiul este primul de acest fel care analizează impactul poluării antropice timpurii asupra faunei de mamifere sălbatice din Europa. În acelaşi timp, este un exemplu de colaborare internaţională de succes, concretizată prin accesul la tehnica de laborator disponibilă a Institut national des sciences de l’Univers (CNRS-INSU, Franţa), dar şi la un laser de înaltă precizie al Elemental Scientific Lasers, ENS, Lyon.

Informaţiile ne-au fost furnizate prin amabilitatea cercetătorilor dr. Marius Robu, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, şi dr. Daniel Vereş, Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, care transmit pe această cale mulţumiri cluburilor de speologie Speo Alpin MH şi Focul Viu, pentru ajutorul oferit în prelevarea probelor şi pentru permisiunea acordată pentru studierea hărţii Anvenului nr. 2 de sub Cracul de la Cioaca Goală (Munţii Mehedinţi).