Ponta: După tragedia cumplită de la Colectiv au fost o supărare şi o suferinţă publică uriaşă şi autentică. Nu cred că s-au organizat 1000 de oameni care nu-l iubeau pe Ponta şi au profitat

„Cred că după tragedia cumplită de la Colectiv au fost o supărare şi o suferinţă publică uriaşă şi autentică. Nu cred că s-au organizat 1000 de oameni care nu-l iubeau pe Ponta şi au profitat. Cred că era nevoie de un paratrăsnet pentru acea supărare!”, a declarat fostul premier Victor Ponta la Digi24, la aproape trei ani de la tragedia în care au murit 64 de persoane.

”În aceşti trei ani nu am avut niciun fel de dovadă concretă care să susţină o acuzaţie atât de gravă (referitor la aluziile că ce s-a întâmplat în Colectiv ar fi fost pus la cale, aşa cum enunţau teoriile conspirative de la acea vreme – n.r).”, a mai spus Ponta.

Fostul premier a afirmat că la vremea respectivă, în 2015, Liviu Dragnea a fost cel care şi-a dorit cel mai mult ca el să plece din funcţia de premier: „Încerca să negocieze cu Iohannis, unul din motivele pentru care nu mai aveam autoritate de prim-ministru la finalul lui 2015 era că Dragnea nu că nu mă susţinea, dar ar fi vrut să fiu Viorica Dăncilă. Nu pot fi aşa”.

Victor Ponta a subliniat că decizia pe care a luat-o de a demisiona, la câteva zile după tragedia din Colectiv şi pe fondul mişcărilor de stradă, de amploare, a fost una grea, dar corectă şi că acest fapt – al corectitudinii – i-a fost confirmat de cei apropiaţi, mama şi soţia.

„Nu a fost o alegere uşoară, nu am plecat fericit din funcţie, dar cred că am plecat demn. Îndemnul şi sfatul de a demisiona, confirmarea că am luat decizia corectă mi-au fost date de mama şi soţia mea. Le-am întrebat, după tragedie am venit din străinătate, am văzut tensiuna care se acumulase, am spus că e momentul să plec demn şi oamenii apropiaţi care m-au sfătuit m-au sfătuit bine.

Mi-aş fi dorit să ştiu că după trei ani de la acea tragedie nu se mai poate repeta o asemenea situaţie. Din păcate, se poate, am un băiat care merge în asemenea localuri, stau cu frică până ajunge acasă. Din punct de vedere al capacităţii de intervenţie nu cred că s-au schimbat multe. Dacă procesul ar fi pornit mai putin politizat am fi putut avea o decizie mai repede”, a mai spus Victor Ponta.

Victor Ponta a demisionat din funcţia de premier în 4 noiembrie 2015.

Noul judecător de la Tribunalul Bucureşti desemnat în dosarul Colectiv, Mihai Bălănescu, a decis luni că procesul nu se reia de la zero, iar primii 25 martori vor fi chemaţi să dea declaraţii în instanţă la următorul termen din 9 noiembrie.

Mihai Bălănescu l-a înlocuit pe Mihail Valeriu Terceanu, judecătorul care iniţial se ocupa de dosarul Colectiv, după ce acesta a ieşit la pensie.

La termenul de luni al dosarului, noul magistrat a hotărât să nu reia procesul de la zero, respectiv să nu-i reaudieze pe cei trei patroni ai clubului – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, care au dat ample declaraţii în instanţă.

Fostul primar Cristian Popescu Piedone, dar şi cei trei patroni ai clubului, au contestat declaraţiile date de martori în faţa procurorilor şi au solicitat ca toţi martorii să fie audiaţi la Tribunalul Bucureşti.

Magistratul a fost de acord ca toţi martorii din dosar să fie audiaţi şi în instanţă, primii 25 fiind chemaţi la următorul termen al procesului din 9 noiembrie.

Judecătorul a anunţat că va discuta la alt termen de judecată cererile avocaţilor care reprezintă părţile vătămate privind efectuarea unor expertize medicale, inclusiv expertize care să ateste dacă starea victimelor internate în spitalele din România a fost afectată de infecţiile nosocomiale.

În aprilie 2016, dosarul Colectiv a fost trimis în instanţă de Parchetul General, iniţial la Judecătoria Sectorului 4, procesul fiind apoi mutat la Tribunalul Bucureşti.

În dosarul Colectiv au fost trimişi în judecată patronii clubului – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu; Daniela Niţă – patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist), precum şi persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

De asemenea, au fost trimişi în judecată fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, trei angajaţi din cadrul primăriei: Aurelia Iofciu – şef al Serviciului autorizări comerciale, Larisa Luminiţa Ganea – consilier superior, Ramona Sandra Moţoc – referent superior, ambele în cadrul aceluiaşi serviciu, dar şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015″.

Incendiul din clubul Colectiv din București a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în Sectorul 4 din București într-o fostă hală a fabricii Pionierul. Incendiul s-a declanșat în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity,[4] cu ocazia lansării unui nou album, numit „Mantras of War”.

În urma incendiului din 30 octombrie, la clubul Colectiv au decedat 64 de persoane. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului și de una care a murit în drum spre spital, în faza inițială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 33 de persoane.

A fost cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară de după anul 1989, depășind după numărul de decese accidentul aviatic de la Balotești din 1995 în care au murit 60 de persoane.