Popularitatea SUA scade la nivel mondial (studiu)

Popularitatea Americii ca putere globală este în declin la nivel mondial, în special în țările cu majoritate musulmană, potrivit Indexului de percepție a democrației 2024 publicat miercuri, scrie Politico.

Indicele, realizat prin sondarea a aproximativ 63.000 de respondenți din 53 de țări, sintetizează atitudinile față de democrație, geopolitică și actorii puterii globale.

Reputația internațională a Americii a scăzut față de începutul anului 2023, în special în țările musulmane, unde sprijinul neclintit al Washingtonului pentru Israel în războiul său din Gaza s-a dovedit a fi un factor de divizare intensă.

Acum, Europa se alătură acestei tendințe. „Pentru prima dată de la începutul administrației Biden, multe țări vest-europene au revenit la percepții negative nete față de SUA. Această creștere și declin, de la atitudini negative la atitudini pozitive [și] înapoi la atitudini negative, este deosebit de evidentă în Germania, Austria, Irlanda, Belgia și Elveția”, a declarat Frederick DeVeaux, cercetător senior pentru compania de sondaje Latana care a compilat indicele.

Între timp, percepțiile pozitive asupra Chinei în Asia, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și America Latină continuă să crească, ceea ce aduce percepția globală asupra Beijingului la un rezultat net pozitiv, în ciuda scepticismului european continuu.

Rusia, care s-a luptat cu percepții covârșitor de negative în întreaga lume după invazia pe scară largă a președintelui Vladimir Putin în Ucraina, pare, de asemenea, să fie pe calea reabilitării imaginii în majoritatea regiunilor analizate, cu excepția Europei.

Popularitatea în scădere a Americii, combinată cu îmbunătățirea poziției Rusiei și a Chinei, înseamnă că acestea din urmă sunt acum văzute la fel de pozitiv ca și SUA în majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia care au făcut obiectul studiului.

Mai mult decât un simplu concurs de popularitate la nivel mondial, atitudinile exprimate în acest indice pot afecta capacitatea guvernelor de a descuraja sau de a reacționa la agresiunea puterilor globale. În Germania, de exemplu, nemulțumirea internă legată de creșterea prețurilor la energie a alimentat protestele și opoziția față de plafonarea exporturilor de petrol rusesc, după asaltul Moscovei din 2022 asupra Ucrainei, în februarie 2022.

Un clivaj între nordul și sudul global a apărut atunci când respondenții la sondaj au fost întrebați dacă sunt de părere că țara lor ar trebui să întrerupă legăturile economice cu Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina și dacă ar trebui să facă același lucru dacă China ar invada Taiwanul.

Datele utilizate în acest articol provin dintr-un sondaj online anual realizat în 53 de țări de către compania de cercetare Latana și organizația non-profit Alliance of Democracies. În 2022, datele au fost colectate între 30 martie și 10 mai; eșantionul a fost de 52.785 de persoane, în medie aproximativ 1.000 în fiecare țară. În 2023, datele au fost colectate între 7 februarie și 27 martie; eșantionul a fost de 53.970 de persoane, în medie aproximativ 1.000 în fiecare țară. Datele din 2024 au fost colectate între 20 februarie și 15 aprilie; eșantionul a fost de 62.953 și a avut o medie de 1.200 de respondenți pe țară.