Populismul de tip MAGA influențează considerabil alegerile repetate din România – analiză Financial Times

La câteva zile după ce România își anulase alegerile prezidențiale de anul trecut din cauza acuzațiilor de amestec al Rusiei, provocându-le furia unora dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Donald Trump, un politician a zburat de la București în SUA și s-a cazat la Mar-a-Lago. Victor Ponta, fost premier de stânga, a fost acel vizitator improbabil în stațiunea lui Trump din Florida, având în vedere divergențele ideologice din trecut și actualele tulburări din țară.

„A fost o întâlnire privată”, a declarat Ponta, actual candidat la președinție. „Mi-a plăcut atmosfera. Trump nu era încă președinte, iar eu nu eram candidat. Mă bucur că am mers”.

Acea călătorie a lui Ponta și candidatura lui ulterioară sub sloganul „România pe primul loc” evidențiază influența crescândă pe care președintele american și apropiații săi o exercită asupra mișcărilor populiste de tip MAGA din Europa, în special prin susținerea Alternativei pentru Germania (AfD), care a obținut un loc doi istoric la alegerile parlamentare din februarie.

Vicepreședintele american JD Vance, care s-a întâlnit cu copreședinta AfD Alice Weidel în ajunul alegerilor germane și a declarat că partidele principale ar trebui să includă formațiunea de extrema dreaptă la negocierile de formare a guvernului, a denunțat autoritățile române pentru anularea votului din decembrie pe baza „suspiciunilor superficiale ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme a vecinilor ei continentali”.

Alți responsabili din UE și NATO au susținut evaluarea Bucureștilor conform căreia numai Rusia s-ar fi putut afla în spatele unei campanii atât de sofisticate, care i-a permis unui candidat necunoscut să câștige primul tur al alegerilor.

Moscova a negat acuzațiile, dar l-a susținut în mod deschis pe Călin Georgescu, candidatul filorus care a câștigat scrutinul de anul trecut, afirmând că orice alegeri fără el sunt „ilegitime”.

Ponta, care l-a susținut și el pe Georgescu și a spus că l-ar putea numi premier, a declarat că „anularea alegerilor a fost o greșeală și o mare problemă pentru democrația românească”. El a adăugat că speră că repetarea votului, pe 4 și 18 mai, nu va fi anulată din nou dacă un candidat din afara partidelor consacrate va câștiga. „Acest lucru ne-ar pune în pericol democrația.”

După aproape un deceniu petrecut ca fost premier căzut în dizgrație, Ponta s-a dovedit recent a fi un candidat surprinzător de popular, fiind cotat pe locul al doilea la aproximativ 18% din intențiile de vot – în urma lui George Simion, liderul de extrema dreaptă care a preluat ștafeta de la Georgescu.

Cândva lider al social-democraților aflați acum la guvernare, Ponta a fost forțat să-și părăsească funcția în stat în urma unor proteste anti-guvernamentale masive, izbucnite în 2015 pentru că un incendiu dintr-un club de noapte omorâse 64 de persoane. Steaua politică i-a apus după ce a fost condamnat pentru plagiatul tezei de doctorat și a fost și judecat în mai multe cazuri de corupție – deși a fost achitat în cele din urmă de acele acuzații.

Săptămâna trecută el a stârnit noi controverse admițând că a fost recompensat cu cetățenia sârbă fiindcă pe când era premier a ordonat deschiderea unui baraj pe Dunăre și inundarea deliberată a unor sate românești pentru a proteja capitala Serbiei din amonte, Belgrad, de o mare inundație.

Decizia sa nu a fost făcută publică până acum, iar politicienii de la putere cer o anchetă și ca Ponta să își retragă candidatura la președinție. Ponta insistă că românii au fost evacuați la timp și despăgubiți pentru daune, în timp ce e posibil ca mii de vieți de sârbi să fi fost salvate.

Atractivitatea electorală a lui Simion și Ponta după adoptarea unui discurs de tip MAGA i-a alarmat pe candidații pro-europeni, care nu izbutesc să-i atragă pe alegătorii dezamăgiți de clasa politică mânjită de scandaluri de corupție și incompetență.

Nicușor Dan, primarul liberal al Bucureștilor, care e aproximativ la egalitate cu Ponta în majoritatea sondajelor de opinie, a avertizat cu privire la ce ar putea însemna pentru România o victorie ultranaționalistă.

„O victorie a lui Simion sau Ponta ar însemna mari, mari probleme pentru relațiile României cu partenerii ei din UE”, a declarat Dan pentru Financial Times. „Președintele conduce consiliul de securitate națională, el poate bloca ajutorul României pentru Ucraina sau părți din programul de reînarmare al UE. Trebuie să păstrăm legătura între România și partenerii ei din UE.”

El a adăugat că Bucureștii trebuie „să-și mențină parteneriatul strategic cu SUA”, în special din motive de securitate – și că „e posibil să rămânem în țesutul UE și să menținem și relația specială cu SUA”.

Dan, un matematician format în România și Franța, ar putea trece înaintea lui Ponta dacă un alt candidat pro-UE, Elena Lasconi, ar ieși din cursă. Partidul lui Lasconi, Uniunea Salvați România, co-fondat de Dan înainte ca el să plece și să candideze ca independent, a decis săptămâna trecută să-l susțină pe el în detrimentul ei. Dar Lasconi insistă că ar trebui să rămână în cursă, chiar dacă sondajele o plasează sub 10%, pentru că a ajuns în turul doi împotriva lui Georgescu anul trecut.

Un alt candidat pro-UE e Crin Antonescu, pe locul patru în sondaje, după Dan, la aproximativ 15% din intențiile de vot. Antonescu e susținut de guvernul de coaliție format din trei partide și a încercat și el să-i avertizeze pe români despre pericolul unei victorii a lui Simion sau Ponta.

„Există o provocare clară a populismului și izolaționismului în țara noastră, alimentată de probleme economice”, a declarat Antonescu pentru Financial Times. „În plus mai există și un atac hibrid clar al Rusiei contra Europei și instituțiilor occidentale.”

Conform lui, candidații de tip MAGA ai României sunt „oportuniști fără convingeri reale”. „Efortul meu e acela de a-i expune ca atare: demagogi ignoranți și politicieni incapabili să-și mențină poziția în orice interacțiune internațională relevantă.”

În ultimele săptămâni Simion a încercat să-și modereze discursul anti-ucrainean și să-și pună în valoare propriile contacte recente cu administrația Trump, după ce a participat la învestirea președintelui american.

După ce s-a luptat cu dosarele de corupție și a încercat o revenire politică, Ponta susține acum și el că are ceva în comun cu Trump: ”Joc golf”.

Sursa: THE FINANCIAL TIMES / Rador Radio România / Traducerea: Andrei Suba