PORTRET Cine este Evgheni Prigojin, de la vânzătorul de hotdogi și tâlhărirea femeilor la șeful mașinăriei de măcelărit a lui Putin/ Condamnat 13 ani pe vremea URSS, oligarh și șeful mercenarilor Wagner

La apogeul primei invazii secrete a Rusiei în estul Ucrainei, în vara anului 2014, un grup de înalți oficiali ruși s-a adunat la sediul Ministerului Apărării, o clădire impunătoare din epoca lui Stalin, situată pe malul râului Moscova. Se aflau acolo pentru a-l întâlni pe Evgheni Prigojin, un bărbat de vârstă mijlocie, cu capul ras și un ton aspru, pe care mulți dintre cei prezenți în sală îl cunoșteau doar ca fiind persoana responsabilă cu contractele de catering ale Armatei. După un deceniu petrecut în pușcărie, Prigojin a cunoscut o evoluție spectaculoasă. ”Unde se va opri, însă, acesta?”, se întreabă jurnaliștii The Guardian, într-un portret al șefului mercenarilor Wagner, construit cu ajutorul mărturiilor unor persoane care l-au cunoscut. Evgheni Prigozhin este un hoț condamnat, un oligarh rus și fondatorul și șeful grupului de mercenari Wagner, notează și jurnaliștii Sky News într-o analiză a evoluției personajului momentului din Rusia.

La întâlnirea respectivă, Prigojin a cerut de la Ministerul Apărării un teren pe care să îl poată folosi pentru antrenarea „voluntarilor” care nu ar avea legături oficiale cu Armata rusă, dar care ar putea fi totuși folosiți pentru a lupta în războaiele Rusiei: cunoscuții mercenari Wagner.

Multora din minister nu le-a plăcut maniera lui Prigojin de a pune problema: „Ordinele vin de la Tata”, le-a spus el oficialilor din domeniul Apărării, folosind o poreclă pentru Vladimir Putin menită să sublinieze apropierea sa de președinte.

Această relatare a întâlnirii, care nu a fost raportată anterior, a fost furnizată de un fost oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării care a avut cunoștință directă de discuții.

• „La momentul respectiv, nu am avut o părere prea bună despre proiect”, a declarat fostul oficial.

De fapt, deciziile luate în acea zi aveau să aibă un impact enorm asupra politicii externe a Rusiei și asupra aventurilor sale militare în anii următori. Armata de luptători sub contract a lui Prigojin avea să devină cunoscută sub numele de grupul Wagner și avea să intre în acțiune în Ucraina, Siria și în numeroase țări africane.

În ciuda faptului că grupările militare private sunt ilegale în Rusia, invazia președintelui Putin în Ucraina a beneficiat în mod semnificativ de grupul Wagner pentru a obține succese pe câmpul de luptă, scrie Sky News.

Cu toate acestea, influența crescândă a lui Prigojin reprezintă acum o amenințare la adresa autorității lui Putin, susțin unii specialiști.

Alții cred că, dimpotrivă, Prigojin îl ajută pe Vladimir Putin să-și consolideze puterea prin construirea unei false opoziții, în prisma alegerilor prezidențiale de la începutul anului 2024, când Vladimir Putin ar urma să candideze din nou. Detalii, pe G4Media.

La începutul acestei luni, în timp ce trupele lui Prigojin au capturat orașul ucrainean Soledar, primul câștig teritorial al Moscovei în război din vară, acesta a publicat un videoclip în care îl lăuda pe Wagner ca fiind „probabil cea mai experimentată armată din lume în prezent”, mai amintește The Guardian.

Prigojin și-a câștigat reputația de a fi cel mai crud comandant dintre cei care conduc invazia sinistră a Rusiei. El a părut să aprobe tacit o înregistrare video care arată uciderea, cu un baros, a unui dezertor Wagner care, aparent, fusese predat înapoi de ucraineni în cadrul unui schimb de prizonieri. „O moarte de câine pentru un câine”, a spus Prigojin într-o declarație la acea vreme.

The Guardian relatează că a vorbit cu numeroase persoane care l-au cunoscut pe Prigojin de-a lungul anilor, dintre care multe au solicitat anonimatul pentru a vorbi liber, pentru a reconstitui povestea sa. Din aceste conversații reiese imaginea unui intrigant nemilos, care a fost servil cu superiorii sociali și adesea tiranic cu subalternii, în timp ce urca în vârf.

• „Este motivat și talentat și nu se va da înapoi de la nimic pentru a obține ceea ce vrea”, a declarat un om de afaceri care l-a cunoscut pe Prigojin în anii 1990.

Pentru Prigojin, speculează cei care îl cunosc, nici banii, nici puterea nu au fost singurul factor motivator, deși a acumulat o mulțime de ambele pe parcurs. În schimb, spun ei, el este condus de convingerea că luptă împotriva elitelor corupte în numele omului de rând și de dorința de a-și zdrobi rivalii.

• „Se pare că se bucură de procesul în sine, nu doar de rezultatul final”, a declarat fostul oficial din domeniul Apărării.

De-a lungul anilor, Prigojin și-a făcut mulți dușmani: foști parteneri de afaceri care se simt înșelați, generali de Armată pe care i-a criticat ca fiind birocrați de birou și oficiali de top din domeniul Securității care se tem că acesta nutrește ambiții de a prelua puterea politică, mai arată portretul The Guardian.

Evgheni Prigojin s-a născut în Leningrad, în prezent Sankt Petersburg, în 1961, la nouă ani după Putin. Tatăl său a murit când era mic; mama sa a lucrat într-un spital, susținea Prigojin. A fost trimis la o academie sportivă, unde activitățile zilnice implicau adesea ore întregi de schi fond, transmite The Guardian. Nu a reușit să devină un atlet profesionist.

Într-o seară din martie 1980, în timpul sfârșitului mohorât al guvernării lui Leonid Brejnev asupra Uniunii Sovietice, Prigojin, în vârstă de 18 ani, și trei prieteni au părăsit o cafenea din Sankt Petersburg aproape de miezul nopții și au observat o femeie care mergea singură pe o stradă întunecată.

Unul dintre amicii lui Prigojin i-a distras atenția femeii cerându-i o țigară. În timp ce aceasta s-a dus să deschidă poșeta, Prigojin a apucat-o de gât, strângând-o până când și-a pierdut cunoștința. Apoi, prietenul său i-a luat pantofii, în timp ce Prigojin i-a scos cu îndemânare cerceii de aur și i-a băgat în buzunar. Cvartetul a plecat în sprint, lăsând-o pe femeie întinsă pe stradă.

Instanța a constatat că acesta a fost unul dintre numeroasele jafuri pe care Prigojin și prietenii săi le-au comis în Sankt Petersburg pe o perioadă de câteva luni.

În 1981, Evgheni Prigojin, care avea 20 de ani la vremea respectivă, a fost prins la furat – pentru a doua oară – și condamnat la 12 ani de închisoare pentru furt calificat (13 ani conform The Guardian) – a executat un total de nouă ani de detenție în timpul URSS, notează Sky News.

A fost eliberat în 1990, când Uniunea Sovietică se afla în agonie. S-a întors la Sankt Petersburg. Orașul se afla în pragul unei transformări monumentale, cu mari bogății care îi așteptau pe cei suficient de isteți sau de violenți pentru a pune mâna pe ele.

După eliberare, Prigojin a început să vândă hot-dog în Leningrad, înainte de a înființa sau de a se implica în numeroase afaceri noi, în special în domeniul cateringului. În anii 2000, Prigojin s-a apropiat de Vladimir Putin, iar companiile sale au început să câștige numeroase contracte guvernamentale profitabile, susține Sky News.

„Făceam 1.000 de dolari pe lună, ceea ce în bancnote de ruble era un munte; mama abia îi putea număra pe toți”, a declarat el pentru portalul de știri Gorod 812 din Sankt Petersburg în 2011, într-unul dintre singurele sale interviuri acordate vreodată, citate de The Guardian.

Dar Prigojin avea ținte mai înalte decât fast-food-ul și știa cum să își facă contactele de care avea nevoie.

• „Întotdeauna a căutat oameni mai sus-puși cu care să se împrietenească. Și se pricepea la asta”, a declarat omul de afaceri care l-a cunoscut în anii 1990, citat de The Guardian.

În scurt timp, Prigojin a ajuns să dețină acțiuni într-un lanț de supermarketuri, iar în 1995 a decis că este timpul să deschidă un restaurant împreună cu partenerii săi de afaceri. L-a găsit pe Tony Gear, un administrator de hotel britanic care lucrase anterior la Savoy din Londra și care acum lucra la unul dintre puținele hoteluri de lux din Sankt Petersburg.

Prigojin l-a angajat pe Gear pentru a administra mai întâi un magazin de vinuri, apoi noul său restaurant, Old Customs House, pe insula Vasilievsky din Sankt Petersburg.

Inițial, Old Customs House a angajat stripteuze pentru a atrage clientela, dar curând s-a aflat că mâncarea era excelentă, iar stripteuzele au fost concediate. Gear s-a concentrat pe marketingul restaurantului ca fiind cel mai rafinat loc unde se putea mânca într-un oraș care abia descoperea restaurantele rafinate. Vedetelor pop și oamenilor de afaceri le plăcea să mănânce acolo, la fel ca și primarul din Sankt Petersburg, Anatoly Sobchak, care uneori venea cu adjunctul său, Vladimir Putin.

Gear, care încă locuiește în Sankt Petersburg, a refuzat să vorbească cu jurnaliștii The Guardian și s-a rezumat doar la a-și exprima admirația pentru Prigojin pe care l-a descris ca fiind un șef „foarte strict”, care folosea chiar și un proiector de lumină special pentru a căuta praf sub mese în fiecare dimineață, pentru a verifica dacă personalul de curățenie a lucrat corect.

În anii 1990, Prigojin nu menționa niciodată în conversații că a petrecut un deceniu în închisoare, spun cei care l-au cunoscut. Dar își folosea farmecul pentru a face cunoștință cu noii săi clienți de lux.

• „Se poate adapta pentru a mulțumi orice persoană dacă are nevoie de ceva de la ea. Acesta este cu siguranță unul dintre talentele sale”, a declarat omul de afaceri care îl cunoștea la acea vreme.

Prigojin a legat o relație de camaraderie cu celebrul violoncelist Mstislav Rostropovici, care emigrase din Uniunea Sovietică în anii 1970.

Când Rostropovici a găzduit-o pe regina Spaniei în casa sa din Sankt Petersburg în 2001, Prigojin a asigurat cateringul. Rostropovici l-a invitat chiar și pe Prigojin și pe soția sa la un concert de gală la Barbican, parte a sărbătoririi la Londra a celei de-a 75-a aniversări a sa în 2002, potrivit înregistrărilor Orchestrei Simfonice din Londra ale listei de invitații pentru acest eveniment.

La acea vreme, Putin devenise președintele Rusiei. În primii ani ai domniei sale, lui Putin îi plăcea adesea să se întâlnească cu demnitari străini în orașul său natal, iar uneori îi ducea la Vechea Vamă sau pe Insula Nouă, o barcă pe care Prigojin o transformase într-un restaurant plutitor.

În scurt timp, Prigojin a început să câștige contracte de catering pentru evenimente guvernamentale majore prin intermediul Concord, un holding pe care l-a înființat în anii 1990. Următorul pas a fost reprezentat de contracte gigantice de aprovizionare guvernamentală. În 2012, a câștigat contracte în valoare de peste 10,5 miliarde de ruble (200 de milioane de lire sterline) pentru furnizarea de alimente pentru școlile din Moscova, a relatat presa rusă, citând înregistrări din registrul financiar rusesc.

Noi oportunități au apărut atunci când Rusia a anexat Crimeea în martie 2014 și a intervenit militar în estul Ucrainei la scurt timp după aceea. Putin a negat că trupele regulate rusești ar fi fost implicate în oricare dintre cazuri, în ciuda unui munte de dovezi care demonstrează contrariul.

Kremlinul a început să se gândească cum să facă negarea ceva mai plauzibilă. Deși companiile militare private erau ilegale în Rusia, au apărut mai multe grupuri care păreau să își coordoneze acțiunile cu Ministerul Apărării, dar care puteau opera la distanță. Wagner al lui Prigojin avea să devină de departe cel mai proeminent dintre ele.

• „Cred că Prigojin i-a prezentat proiectul lui Putin și el a fost de acord, așa funcționează”, a declarat fostul oficial al Ministerului Apărării, respingând speculațiile potrivit cărora Wagner ar fi fost de la început un proiect al serviciilor de informații militare rusești GRU. „S-ar putea să fi existat niște oameni din GRU care să fi oferit consultanță, dar în cele din urmă acesta a fost proiectul lui Prigojin”.

Ministerul i-a pus la dispoziție lui Prigojin un teren în Molkino, în sudul Rusiei, a precizat sursa, unde companii legate de Prigojin au construit o bază de pregătire pentru luptători sub masca unei tabere pentru copii. Reuters a relatat despre presupusele legături ale lui Prigojin cu situl din Molkino în 2019.

Într-un schimb de e-mailuri analizat de The Guardian între grupul Concord al lui Prigojin și Ministerul Apărării în primăvara anului 2014, un avocat senior al Concord discută opțiunea de a aproviziona vasta rețea de orașe militare ale Rusiei cu alimente și alte provizii.

Acest proiect nu s-a concretizat în cele din urmă, dar până în 2015 companiile sale au câștigat contracte importante în valoare de peste 92 de miliarde de ruble (1 miliard de lire sterline) pentru a hrăni armata, potrivit unei anchete realizate de Forbes Russia.

Ascensiunea rapidă a lui Prigojin a început să îi irite pe unii oficiali din cadrul Ministerului Apărării, tensiuni care aveau să crească de-a lungul anilor, pe măsură ce operațiunile sale se extindeau și mai mult.

Un moment cheie pentru Prigojin a avut loc la sfârșitul anului 2015, când Putin a decis să intervină militar în Siria pentru a susține regimul lui Bashar al-Assad. Prigojin a obținut contracte pentru alimente și provizii și, de asemenea, și-a trimis acolo trupele Wagner.

În Siria, Wagner s-a impus pentru prima dată ca o forță de luptă formidabilă, grupul jucând un rol proeminent, deși nerecunoscut, în intervenția Moscovei. Luptătorii Wagner au operat cu impunitate în Siria și au fost acuzați de numeroase crime de război. Într-unul dintre episoadele macabre ale Wagner, mai mulți bărbați au fost surprinși pe video decapitând și dezmembrând un sirian. De asemenea, grupul a suferit pierderi grele, tăinuite pentru că, oficial, nu ar fi trebuit să fie acolo.

Un act de acuzare rezultat în urma anchetei lui Robert Mueller privind interferența Rusiei în alegerile din 2016 din SUA a susținut că Prigojin și companiile legate de acesta se aflau în spatele unei rețele de profiluri de Facebook și Twitter pro-Donald Trump, aparent ca parte a unei serii de eforturi rusești de promovare a candidaturii lui Trump.

Profilurile false au partajat conținut pro-Trump și chiar au făcut plăți către americani reali care nu bănuiau nimic pentru a cumpăra echipament pentru mitinguri. În acel moment, Prigojin era încă un personaj foarte discret, dar actul de acuzare sugerează că se bucura deja de notorietatea sa în creștere.

Cu câteva zile înainte ca Prigojin să împlinească 55 de ani, în mai 2016, se arată în rechizitoriu, unul dintre personajele false americane de pe Facebook a plătit un american adevărat pentru a sta în fața Casei Albe ținând o pancartă pe care scria „La mulți ani la 55 de ani, dragă șefule”.

Actul de acuzare din SUA a fost retras ulterior, dar când a fost întrebat despre acuzațiile de interferență electorală în noiembrie anul trecut, Prigojin a părut să le recunoască, cu o metaforă macabră caracteristică.

• „Domnilor, am intervenit, intervenim și vom interveni. Cu grijă, cu precizie, chirurgical și în felul nostru, așa cum știm noi. În timpul operațiilor noastre punctuale, vom îndepărta deodată ambii rinichi și ficatul.”

Activistul anticorupție și politicianul de opoziție Alexei Navalnîi a publicat o investigație privind structurile de afaceri ale lui Prigojin, acuzându-l că a câștigat în mod corupt contracte cu Ministerul Apărării pentru a-și finanța un stil de viață de lux.

Lyubov Sobol, asociatul lui Navalnîi aflat în spatele investigației, a declarat:

• „Copiii lui postau tot timpul poze pe Instagram; se lăudau cu avionul lor privat și prin intermediul acestuia am putut găsi holdingul, ceea ce ne-a ajutat să aflăm despre toată averea lui”.

Sobol și alte persoane au survolat cu o dronă reședințele palatelor care ar fi aparținut lui Prigojin și fiicei sale, care prezentau un heliport și un teren de baschet.

Jurnaliștii ruși care au investigat activitățile lui Prigojin s-au confruntat cu amenințări sau intimidări despre care credeau că au legătură cu munca lor. După ce Novaya Gazeta a realizat o investigație în 2018, un cap de berbec tăiat a fost livrat la redacția ziarului. Jurnalistul care a scris investigația a primit o coroană funerară la adresa sa de domiciliu.

Cel mai șocant este că trei jurnaliști ruși care au călătorit în Republica Centrafricană în 2018 pentru a investiga activitățile lui Wagner acolo au fost uciși într-o ambuscadă care părea să fie bine planificată și coordonată, implicând un instructor de securitate rus cu legături cu Wagner. Prigojin a negat în mod repetat orice implicare în aceste crime.

Până în acest moment, activitățile lui Prigojin se extinseseră în cel puțin 10 țări din Africa, unde a oferit servicii de securitate și de instruire în domeniul armamentului și a obținut drepturi de exploatare minieră și alte oportunități de afaceri.

Prigojin conducea această rețea mondială dintr-un birou de pe insula Vasilievsky din Sankt Petersburg, nu departe de Old Customs House, unde el și Tony Gear își începuseră activitatea în domeniul restaurantelor cu două decenii înainte, mai arată The Guardian.

• „El conducea prin frică”, și-a amintit Marat Gabidullin, un comandant Wagner care a petrecut trei luni la sediul central oferindu-i lui Prigojin actualizări zilnice privind situația militară din Siria la sfârșitul anului 2017. Gabidullin, care se află în prezent în Franța, a declarat că Prigojin putea să arate grijă față de comandanții săi militari, în special atunci când erau răniți, dar adesea avea dispreț față de lucrătorii de birou.
• „Atmosfera din birou era extrem de strictă, Prigojin depășea adesea limita cu lucrătorii săi. Era foarte nepoliticos cu personalul său. Îi înjura pe oameni și îi făcea de rușine în public”, a spus el.

Deși nu avea o funcție oficială, Prigojin era acum un participant frecvent la întâlnirile la nivel înalt legate de contractele de apărare. El a asistat chiar și la o întâlnire bilaterală între Putin și președintele malgaș, Hery Rajaonarimampianina, la Kremlin, în aprilie 2018, întâlnire care nu a fost făcută publică, dar despre care a relatat New York Times. La scurt timp după aceea, consultanți politici care au legătură cu Prigozhin au descins în Madagascar, potrivit Times.

La doar două luni după acea întâlnire, Putin a luat în derâdere afirmațiile potrivit cărora Prigojin ar fi fost implicat în manevre obscure de politică externă în numele Kremlinului.

• „Conduce o afacere de restaurant, este meseria lui; este un deținător de restaurant în Sankt Petersburg”, a spus Putin despre Prigojin în timpul unui interviu acordat televiziunii austriece.

Presat cu privire la dovezile privind contractele lui Prigojin cu Ministerul Apărării și acuzațiile de interferență electorală, Putin a răspuns comparându-l pe Prigojin cu George Soros, finanțatorul și filantropul care face obiectul a numeroase teorii ale conspirației și pe care oficialii ruși l-au acuzat că finanțează revoluții la ordinul guvernului american.

• „Există o astfel de personalitate în Statele Unite: Domnul Soros, care intervine în toate afacerile din întreaga lume… Departamentul de Stat va spune că nu are nimic de-a face cu ei, mai degrabă este o afacere privată a domnului Soros. La noi, este vorba de afacerea privată a domnului Prigojin”, a declarat Putin.

De fapt, Putin recunoștea că Prigojin era pentru el ceea ce el credea în mod greșit că este Soros pentru guvernul american: un instrument pentru a se amesteca în străinătate, păstrând în același timp o negare plauzibilă.

După ani de zile în care a negat orice legătură cu Wagner, Prigojin a anunțat triumfător, în septembrie, că a fondat grupul în 2014. Recunoașterea a venit după ce o înregistrare video virală, aparent scursă de echipa lui Prigojin, îl arăta pe acesta în interiorul unei închisori care le propunea deținuților oportunitatea de a lupta în Ucraina.

Prigojin le-a spus deținuților că probabil vor muri pe front. Dar dacă vor supraviețui timp de șase luni, vor fi eliberați cu o grațiere completă și vor fi plătiți generos.

Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat recent că Wagner a recrutat peste 38.000 de prizonieri în ultimele luni și a spus că 30.000 au fost uciși, răniți, capturați sau au fost dați dispăruți. El l-a acuzat pe Wagner că a luat parte la un „genocid” rusesc în Ucraina.

Mulți dintre noii recruți au fost aruncați în acțiune ca carne de tun pe linia frontului, în timp ce Prigojin încerca din răsputeri să demonstreze că luptătorii săi sunt mai capabili să obțină câștiguri decât armata rusă obișnuită.

Prigojin a lăudat „disciplina ultra-strictă” a lui Wagner, despre care un alt fost comandant susține că a inclus uciderea celor care nu se supun ordinelor. Andrey Medvedev, un comandant Wagner care a declarat că a luptat în apropiere de Bahmut între iulie și octombrie, a declarat că știe de cel puțin 10 astfel de omoruri și că a fost martor personal la unele dintre ele.

• „Comandanții îi duceau pe un câmp de tragere și erau împușcați în fața tuturor. Uneori era împușcat un singur tip, alteori erau împușcați în perechi”, a declarat el într-un interviu pentru The Guardian, cu puțin timp înainte de a fugi din Rusia în Norvegia săptămâna trecută.

În ultimele săptămâni, Prigojin a publicat frecvent declarații în care atacă presupușii trădători din elită care își fac vacanțele în străinătate și visează ca Rusia să piardă războiul. Sunt mulți în administrația lui Putin care vor „să cadă în genunchi în fața Unchiului Sam”, a afirmat Prigojin săptămâna trecută.

• Prigojin a devenit de fapt „liderul putinismului anti-elită”, a declarat Krastev, rămânând loial țarului în timp ce îi atacă pe toți cei din jurul său.

Mulți dintre cei care l-au cunoscut pe Prigojin spun că, ani de zile, acesta s-a văzut pe sine ca un apărător al celor mici care se confruntă cu elitele, o caracterizare incongruentă având în vedere bogățiile pe care le-a dobândit pentru el și familia sa de-a lungul timpului, dar pe care o folosea adesea.

• „El se prezintă ca apărător al maselor, al claselor inferioare. Aceasta este nișa lui”, a declarat Gabidullin.
• „Oamenii din FSB sunt furioși pe el și îl văd ca pe o amenințare la adresa ordinii constituționale”, a declarat o sursă din elita politică rusă.
• „El are acest mare grup militar necontrolat de stat, iar după război își vor dori recompensele, inclusiv recompensele politice”, a mai transmis sursa citată de The Guardian.

Alții se întreabă dacă nu cumva Prigojin a mers prea departe. Furia sa repetată la adresa Ministerului Apărării condus de Serghei Șoigu pentru că a încercat să-i „fure” victoria de la Soledar a sunat uneori mai mult a slăbiciune decât a putere.

Omul de afaceri care l-a cunoscut pe Prigojin în anii 1990, privindu-l astăzi pe vechiul său asociat, este sigur de un lucru:

• „Înțelege că mulți îl urăsc în sistem… așa că știe că, dacă se oprește, ar putea fi sfârșitul pentru el. El nu are de ales. Nu poate da înapoi”, încheie The Guardian portretul lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner.