G4Media.ro

☰

Postarea dură a unei studente la adresa Facultății de Jurnalism s-a viralizat…

Postarea dură a unei studente la adresa Facultății de Jurnalism s-a viralizat pe FB: Oricine poate intra la facultate, chiar dacă nu știe să scrie corect gramatical

Articole • 16 Iunie 2018 • • 16 comentarii

O studentă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) de la Universitatea din București a scris pe Facebook un mesaj extrem de dur la adresa instituției pe care a absolvit-o anul acesta, mesaj care s-a viralizat rapid. În numai trei zile postarea a primit peste 8.000 de reacții și a fost distribuită de aproape 1.500 de persoane.

Studenta Cătălina Vlad acuză FJSC că este ”glumă și dezinformare”, că facultatea nu încurajează inteligența și creativitatea, ci ”toceala” din ”cărțile profilor”, că profesorii sunt slabi și dezinteresați, că admiterea nu are filtre nici măcar pentru cei care nu știu să scrie corect în limba română.

”Ce este de fapt facultatea? Glumă și dezinformare. Oricine poate intra la facultate, chiar dacă nu știe să scrie corect gramatical, dar și mai amuzant e că nu asta e cea mai nașpa parte. În facultatea mea, nu contează dacă ești inteligent, creativ, plin de resurse folositoare pentru viitor, pentru că nimănui nu-i pasă. Știi să tocești din cărțile profilor, ești trecut. Simplu. Poți să fii mega prost, dar să termini facultatea. Și oamenii ca mine care au idei și initiativă unde ar trebui să se ducă? În altă țară, nu? Nu mai amintesc de pile și profesori care nu ar trebui să predea vreodată, că aș pierde timpul. Am avut mulți profesori și profesoare, exceptând 4 dintre ei, pe restul îi voi uita pâna vara viitoare. De la unii nu am rămas cu nimic, unii doar m-au speriat cu absențele, altii mi-au dat cu seen la mesaje în care ceream un sfat. Ăsta e FJSC în anul 2018”, a scris Cătălina Vlad pe Facebook.

Ea acuză și lipsa dotărilor necesare pentru o facultate de jurnalism și ignorarea de către instituție a practicii pe care ar trebui să o facă studenții.

”Aș putea povesti condițiile în care există această facultate, dar e prea mult de scris. Pe scurt, nu avem lifturi funcționale, aparatură „performantă” sau aș putea spune doar aparatură, că și aia lipsește, săli cât sufrageria, practica nu e ceva relevant, dar totuși e obligatorie, și după tot acest timp pierdut, ajungi să termini facultatea și descoperi că nu te angajează nimeni pentru că nu ai experiență… Ce trebuie schimbat în cazul ăsta? Poate prostia de licență. Singurul scop al licenței este să dovedească faptul că știi să dai copy-paste de pe net sau din cărți, dar să nu pară plagiat. Sublim de penibil. Pe parcursul facultății mi-am exprimat frustrările legate de tot sistemul și am constatat din remarcile profesorilor că ei sunt ok cu situația, sunt confortabili, banii vin bine, totul e bine. Nimeni nu sare la schimbare, măcar de mentalitate, totuși, ai putere ca profesor să schimbi o persoană. Asta e realitatea, din păcate. Sunt atât de săturată de ipocrizie și poze cu chestii pe cap și #absolvent(ă)…”, a mai scris studenta.

Despre Facultatea de Jurnalism a Universității din București s-a mai scris în termeni critici anul trecut. Publicația Vice a relatat cum redactorul-șef al România TV, Eugen Chelemen, predă un curs despre fake news la facultate, în condițiile în care postul de televiziune difuzase una dintre cele mai detestabile știri false: aceea că protestatarii împotriva OUG 13 au fost plătiți de George Soros pentru a manifesta împotriva Guvernului PSD cu 100 de lei pentru un adult, 50 de lei pentru un copil și 30 de lei pentru un câine.

”La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universităţii Bucureşti, li se predă bobocilor un seminar numit „Atelier de jurnalism”, în cadrul căruia o temă principală de discuţie o reprezintă fake news-ul. O temă destul de actuală din România unde e plin internetul de astfel de siteuri. Amuzant e că unul din cei cinci profi care țin seminarul ăsta este Eugen Chelemen, actualul redactor-şef de la România TV. Știi tu, televiziunea aia care a zis că-s plătiți câinii să protesteze și multe alte perle pentru care au fost amendați de CNA”, a scris Vice în martie 2017 (articolul integral).

Foto: Cătălina Vlad, absolventă FJSC – promoția 2018 (Sursa: Facebook)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

16 comentarii

  1. Totul e fals in tara ,da’ ne facem ca nu vedem cit de jos a coborit
    nivelul scolilor in romanica ,dar toti au nevoie de o hirtie ca sa se angajeze
    unde altundeva …la stat

  2. Cei mai mulți din care se plimbă pe holurile facultăților sunt mulțumiti: studenții că obțin o diplomă, profesorii că le-au luat banii (celor care plătesc) sau au încasat banii de la stat (pentru bugetari). Sunt și studenți nemulțumiți? Credeți că intereseaza asta pe vreun factor de decizie? Nuuu. lumea-i largă, să meargă să -nvețe în altă parte!

  3. A fost o surpriză pentru mine că am intrat în școala asta. Apoi m-am lămurit de ce și am renunțat în prima sesiune, după primul examen, din motivele enumerate mai sus de colega. Și asta a fost acum peste 10 ani, cred.

  4. Perfect adevărat. Am absolvit FJSC cu depresie. Mi-au provocat deznădejde lipsa de interes a majorității cadrelor (unul manca shaorma in timpul cursurilor) nesimțirea crasă a personalului administrativ (țineau studenți la coadă pe hol cu orele in timp ce se jucau Solitaire – văzut cu ochii mei), atitudini tribale ale conducerii și standarde aleatorii și artificiale de evaluare a studenților (anul ăsta trec 30%, semestrul asta doar cei care au peste 8 intra in examen).

  5. Ce sa inveti in Romania?

  7. In opinia mea, profesorii, indiferent de institutia de invatamant in care au activat, a fost cea mai retrograda categorie socio-profesionala la schimbare de dupa 1990 si pina azi.
    Nu se compara absolut deloc cu medicii, care au dorit si vor in continuare sa se dezvolte dar nu-i ajuta statul.
    N-am nici cea mai mica compasiune pentru profesiri.

  8. Asa e ,grele cu „Facutatlea” de jurnalism…

  9. Daca esti un absolvent „tare” ai un raspuns minim pentru un patron care-ti cere experienta. Nici el nu te merita. Cauta-ti alt angajator si nu te mai plange.
    In momentul absolvirii experienta este ultimul lucru care ti se poate cere. Dar sunt multe altele pe care trebuie sa le demonstrezi. Experienta urmeaza.
    E valabil pentru orice meserie, din orice domeniu.

  10. Nu e chiar asa. Sunt in generatie cu Catalina si lucrez in industrie deja de doi ani. Am inceput foarte basic, adica monitorizare de presa, iar acum iau parte la campanii integrate. Asa ca, pot spune ca nu am fost la toate cursurile/seminarele. Dar am fost destul incat sa vad lucrurile pozitive. Hai sa nu uitam pana la urma pentru ce e o facultate: avem nevoie de teorii, fie ele si care nu mai sunt valabile. Daca facem doar ceva de anul acesta, e ca in advertising. E cam nasol sa descoperi dupa ce iti lansezi campania ca fix acum trei ani s-a facut acelasi lucru, dar erai prea ocupat sa fii cool si pe Facebook decat sa ai cunostinte si constiinta trecutului, teoretica si practica a domeniului in care vrei sau deja activezi.
    Eu m-am chinuit destul sa imi fac licenta, nu pentru ca eram ocupata sa dau copy paste, ci pentru ca am cautat teorii si studii din care am invatat, care sa imi sustina ipoteza. Si e super ca la final sa descoperi singur, prin cercetare pe bune, ca ai avut o ipoteza gresita si ca erai biased.
    De altfel, cand nu eram destul de obositi sau millenials enough incat sa vrem totul pe tava, ne intrebam profesorii ce nu intelegeam si ii provocam sa vina cu exemple. Am asistat la o gramada de dezbateri privind ideologii, am avut exemple studii de caz in care observam o campanie sau o situatie de criza.
    Stiu sa scru corect gramatical, am invatat si internalizat teorii precum cea a incadrarii, a spiralei tacerii, a biasului cognitiv, astfel incat sa inteleg niste fenomene sociale din jurul meu. Si e frustrant sa vad ca dupa o munca, nu la fel de grea ca medicina, dar care e uneori solicitanta si plina de satisfactii, sa vad cum la final cineva ajunge in presa cu negativism. Si noi, ceilalti, sa parem niste prosti cu diplome.

  12. Domnisoara superdotata , de ce mai pierdeti timpul intr-o facultate , care nu de ridica la nivelul pretentiilor dvs.

    • Pe oameni ca tine se sprijina tara, care stiu sa identifice clar o problema si sa propuna si solutii pentru remediere.

  13. Catalina are dreptate!

    Acelasi lucru este/era valabil si la SNSPA ’04-’06 dar si la Universitatea Al.I.Cuza Iasi la facultati precum FEAA si Filosofie si Stiinte Social-Politice ’07-’10. Cel putin.

    Contextul politico-economic post-89 au dat nastere unor monstri academici. Curat autocrati (bizantini), personaje care au semanat haos, coruptie, nepotism, abuz, viciind astfel intreaga atmosfera si dinamism universitar. Insa, suntem „twin universities” cu surorile noastre academice din UE! Cata demagogie universitara!

    De la pregatirea si „know-how-ul” profilor la cea a studentilor, de la infrastructura si logistica universitara la calitatea predarii si a prezentarii „staff-ului academic”, de la autocratia profilor la obedienta studentilor (masterat si doctorat), de la servilismul academic nu numai al profilor catre cei in functii superioare dar si cel al studentilor catre profesori la conflictele inter-factiuni, de la spagile platite si cecuri in alb la fitzele si figurile bizantine desantate ale celor doi actori (studentul si proful/a), lipsa comunicarii intre stafful admin si profesori, imaginea deformata si imbatabila a unor profi care se proiecteaza ei insisi cu „I know everything, I am god, so kiss my hand”, etc.

    Tot ce a remarcat Catalina ramane valabil la Iasi. Dar mai ales, abuzul in serviciu este peren la FEAA prin intermediul decanului & Co. Daca nu esti student FEAA nu ai acces la resursele facultatii fara o aprobare din parte pro/decanului. Daca acestia vor.

    Inca din vara 2009 unul din profesorii FEAA afirma ca „nimic nu s-a schimbat aici”. Adevarat!

    Nu exista audit academic. Si mai ales, ti se spune ca FEAA este particulara!!! Adica, o facultate de stat devine particulara in baza taxelor de la studentii care nu sunt la „buget”. Astfel, asa zisa autonomie universitara a devenit un paravan pentru bizantinismul si coruptia bizantina, actualizata la vremurile noastre digitale.

    Mai mult exista dublu standard practicat atat de profi cat si de stafful administrativ. Ceea ce este valabil pentru ei nu este valabil pentru studenti. Spre exemplu, la decanat si biblioteca.

    Abuzul in functie macina, toceste si otraveste atmosfera academica de la FEAA-Iasi. Incepand cu decanul, acest personaj peren (aparent) pana la stafful administrativ.

    Studentii au devenit iobagi academici. Mai mult, nici forurile superioare din Universitate nu pot controla situatia. Dovada este faptul ca fostul rector, care era atat de „corect politic” cand MR Ungureanu a venit la Iasi, in decembrie 2015 sa vorbeasca despre libertatea, atitudinea civica, etc. a romanilor (el care in mai 85 perora cu mare avant revolutionar in fata CC UTC la Bucuresti despre realizarile socialiste ale unei societati multilateral dezvoltate vorbind in numele elevilor ieseni), nu a facut nimic atunci cand i s-a scris despre abuzurile si mizeriile academice de la FEAA. Nici macar un raspuns desi sesizarea in scris a avut numar de inregistrare!

    Despre ce vorbim? Seriozitatea si profesionalim academic? Intr-adevar aceleasi „gluma si dezinformare” despre care mentioneaza Catalina este si la Iasi. … Mare centru universitar aparut in 1860!

    Saracii studentii nostri! Nu e de mirare ca o mare parte doresc sa plece in alta parte.

    In pofida acestui sumbru tablou academic realist, exista si o mica parte de profesori dedicati, entuziasti, cu adevarat care isi merita locul, functia si salariul! Insa acest procentaj nu depaseste 25-30%. Din pacate!

  14. Deci ăsta-i motivul pentru care întâlnim în ziaristică un limbaj cu vocabular atât de sărac. Iar din acel puțin, cuvinte englezificate deși nu vin din engleză așa vrând să dea impresia de cunoscător al unui limbaj elevat.
    Dar cel mai grav este faptul că acești ,, ziariști” slab pregătiți sunt ușor de manipulat-șantajat (locul de muncă)-asmuțit pentru că deficiențele la limbă ascund defapt eșuarea în viață a individului.
    Iar dacă profesor este chiar unul din personajele malefice avem toate ingredientele pentru niște trâmbițe-zombi ale ziaristicii.
    Georgiana de la 3:27 este un exemplu perfect. Nici măcar nu este conștientă, ba chiar mândră de felul în care scrie.
    Sau dix 5:41

    • Cuvintele englezificate in engleza cam de pe acolo vin. Ma bucur ca sunt un exemplu perfect, de altfel, pentru cineva care crede ca poate generaliza si proiecta o opinie doar dintr-un comentariu. Noutatea pe care o s-o aduc este ca cele folosite mai sus nu sunt singurele pe care le cunosc.
      De asemenea, pot vorbi doar in romana. Si pot incerca sa vorbesc si in stilul interbelic, se intampla sa fi citit cateva carti de pe atunci, astfel incat sa pot reproduce. Faptul ca adopt limbajul comun, iar un tren in vorbirea curenta este aceasta englezificare, nu ma defineste. De altfel, mai sus nu era un articol de presa scris de mine, ci un comentariu. Nu urmeaza nici limbajul, nici structura pe care le-as folosi in functie de canalul media sau de public.
      Nu sunt mandra de felul in care vorbesc pentru ca nu asta era scopul comentariului meu. Nu am scris ceva ca sa bifez prezenta articolului, draga domnule/doamna. Mi-ar fi placut sa treceti de forma si sa ajungeti la fond, or, nu se poate cand avem o tara plina de analfabeti functionali.

      Va multumesc frumos pentru ca mi-ati oferit o scuza destul de buna de a face o pauza de la invatat. Stiti, e pentru examnul de licenta pentru care nu toti au reusit sa se califice. Inclusiv cei care arunca cu noroi.

    • Cam superficial comentariul, „Ionic”!

      In primul rand, cum ar putea sa existe cuvinte in engleza care nu vin din engleza? In al II-lea rand, vorbim despre „deficientele la limba” sau „de limba”? 3/ Daca concluzia este ca anglicismele folosite sunt dovada „esuarii in viata” a individului, atunci e grav. 4/ Sau ca ziaristii sunt manipulati, santajati, etc.?

      La punctul 4/ exista intr-adevar ziaristi manipulati si santajati si in Romania cum sunt si in SUA, spre ex. Insa exista si cei care nu merg cu curentul principal (MSM) ci au propria opinie (independenti, alternativi). In plus, mai exista si ceea ce se numeste „jurnalism de investigatie”; astfel, cei care il abordeaza se expun la o serie de pericole.

      Insusi acest site al G4Media prezinta mai obiectiv si comprehensiv realitatea din Romania sau din lume desi sunt unele articole care sunt cumva „biased”. Si atunci, nu avem decat ziaristi care sunt manipulati, santajati si asmutiti???

      Georgiana are dreptate in comentariul sau prezentand si latura pozitiva de la Jurnalism. Sau faptul ca foloseste cuvinte precum „basic”, „biased”, etc. Insusi ultimul reprezinta un termen cu foarte multa greutate in R&D (Research & Development) indiferent de domeniu. Nu te superi, „Ionic”, daca dam iar pe engleza.

      Astfel, literatura de cercetare, o mare parte din ea, este in engleza britanica sau americana. Si atunci, folosirea unor termeni englezi in limba romana reprezinta „esuarea in viata a individului” (!?).

      Bafta studentilor nostri si cinste celor care mai trag un semnal de alarma sau, din nou in engleza, celor care ar putea fi numiti”whislebowers”. Fara ei, nu ar aparea la suprafata atatea aspecte negative dintr-o institutie, fie ca vorbim despre politica, sistemul medical, invatamant, afaceri, etc.