Postul nu e bun pentru oricine. Medic: Nu este benefic pentru bolnavii cronic. Apar riscuri în special la persoanele diabetice, dar și la copii

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, medicul Florin Roşu, susţine că nu se recomandă ca persoanele care suferă de boli cronice să ţină post, întrucât starea de sănătate se poate agrava, relatează News.ro.

Medicul Florin Roşu atrage atenţia asupra riscului pentru pacienţii cu boli cronice care ţin post, el dând ca exemplu efectele asupra bolnavilor de diabet.

”Un pacient diabetic are voie să consume în medie 180 de grame de carbohidraţi pe zi. În perioada postului această cantitate se dublează sau chiar triplează, lucru care se reflectă în valorile crescute ale glicemiei. Lipsa proteinei de origine animală face ca pacientul să simtă senzaţia de saţietate mult mai târziu, lucru care duce la creşterea frecvenţei meselor. Aşadar, numărul crescut de carbohidraţi din dietă, împreună cu cea a porţiilor de mâncare asociată cu creşterea frecvenţei meselor, duce la dezechilibrarea diabetului”, a afirmat medicul Florin Roşu.

Medicul ieşean susţine că postul nu este benefic nici asupra copiilor, întrucât, până în jurul vârstei de 14 ani, corpul are nevoie permanentă de un complex de elemente nutritive esenţiale pentru o dezvoltare armonioasă atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic.

”Organismul copiilor nu este pregătit pentru a face faţă unor astfel de carenţe. Privarea copiilor de calciul conţinut de produsele lactate are consecinţe importante asupra dezvoltării sistemului osos, dar şi endocrin”, explică managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.

Medicul Florin Roşu susţine că un aliment consumat frecvent în gospodării în perioada postului îl reprezintă conservele preparate în casă, dar şi cele produse pe cale industrială, însă şi în acest caz pot să apară riscuri.

”Dacă nu sunt corect preparate termic acestea pot fi contaminate cu o bacterie numită Clostridium botulinum, care produce boala numită botulism. Această toxină a fost găsită în conservele care conţin puţin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar şi în conservele de peşte sau în semipreparate de tipul cârnaţilor sau al şuncii. Metodele de conservare a alimentelor prin adăugarea de ulei la suprafaţa acestora produc condiţii de anaerobioză, fapt care favorizează producerea de toxină botulinică”, detaliază medicul ieşean.

El afirmă că simptomele botulismului alimentar apar la aproximativ 12-36 de ore de la ingestia alimentelor contaminate.

Potrivit medicului Florin Roşu, în acest an s-au prezentat la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi trei persoane care au fost diagnosticate cu botulism, acestea fiind salvate pentru că au venit rapid la medic.