Posturile-cheie din UE pe agenda unui dineu al Celor 27: Ursula von der Leyen, printre favoriți

Liderii celor 27 de ţări membre ale UE dezbat luni seara la Bruxelles atribuirea „top jobs”, cele mai înalte posturi din UE, cu o posibilă reconfirmare a Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene, după alegerile pentru Parlamentul European, informează AFP, citată de Agerpres.

Această reuniune informală este o primă întâlnire pentru şefii de stat şi de guvern din ţările UE după scrutinul din 6-9 iunie marcat de o ascensiune a extremei drept în mai multe ţări, între care Franţa şi Germania.

Un Consiliu European este prevăzut să se reunească în 27-28 iunie, dar un consens pare deja să se contureze cu privire la cele patru posturi principale în UE.

„Cred că lucrurile pot avansa eficient. În orice caz, este dorinţa mea”, a declarat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron în cursul summitului G7 în Italia, unde a avut o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz şi Ursula von der Leyen.

O opinie similară a fost exprimată de cancelarul german: „O majoritate politică este pe cale să se formeze. Am sentimentul că nu serveşte la nimic să amânăm şi că lucrurile pot fi decise rapid”, a declarat Olaf Scholz sâmbătă postului de televiziune ARD.

Reuniunea urma să înceapă la ora locală 18:00 (16:00 GMT). Preşedinta Comisiei Europene în exerciţiu trebuia să participe la începutul discuţiilor între lideri, dar s-a eclipsat în momentul dineului unde va fi abordată problema „top jobs”, între care funcţia pe care o ocupă.

Ursula von der Leyen, 65 de ani, este bine plasată pentru a-şi succede în funcţie, în calitate de candidată a Partidului Popular European (PPE, dreapta), familia politică clasată în fruntea alegerilor cu 190 de locuri (+14) în noul Parlament European, potrivit rezultatelor încă provizorii.

Alte două posturi pentru care liderii vor trebui să se pună de acord sunt cel al şefului diplomaţiei UE şi cel al preşedintelui Consiliului European, însărcinat să organizeze şi să conducă summiturile liderilor ţărilor membre. Această ultimă funcţie este asumată în prezent de belgianul Charles Michel, a cărui relaţie dificilă cu Ursula von der Leyen este pe larg cunoscută.

Social-democraţii, care constituie al doilea grup politic în Parlamentul European, revendică preşedinţia Consiliului European şi fostul premier portughez Antonio Costa este favorit.

Socialistul de 62 de ani face obiectul unei anchete pentru trafic de influenţă, care i-a provocat demisia din guvernul portughez în noiembrie, dar numeroşi diplomaţi consideră că aceasta nu constituie un obstacol de nedepăşit în măsura în care suspiciunile la adresa lui par să se risipească.

De asemenea în joc, postul de Înalt reprezentant de afaceri externe era ocupat până în prezent de socialistul spaniol Josep Borrell, care se pensionează la 77 de ani.

Şefa guvernului estonian Kaja Kallas pare favorită pentru a-i succede. Această liberală de 46 de ani ar fi singura provenită din Europa de Est printre titularii „top jobs”.

Ea s-a făcut cunoscută prin sprijinul său neabătut acordat Ucrainei în războiul declanşat de Rusia, ţară situată la frontieră cu Estonia.

Chiar înainte de începerea discuţiilor, premierul polonez Donald Tusk s-a declarat „foarte satisfăcut de cooperarea” cu Ursula von der Leyen şi şi-a exprimat sprijinul pentru Kaja Kallas, care „înţelege foarte bine realităţile ucrainene şi ruseşti şi reprezintă aceeaşi poziţie ca Polonia”, au subliniat serviciile sale pe reţeaua de socializare X.

În fruntea Parlamentului European din ianuarie 2022, malteza Roberta Metsola (PPE), 45 de ani, ar urma, fără surprize, să fie reconfirmată pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Pentru a fi desemnată, Ursula von der Leyen, provenită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), are nevoie să primească o „majoritate calificată” din partea a cel puţin 15 ţări, reprezentând 65% din populaţia europeană.

În cadrul Consiliului European, PPE are 12 lideri. Un sprijin din partea lui Emmanuel Macron, în tabăra centriştilor şi liberalilor, precum şi din partea lui Olaf Scholz, provenit din familia social-democraţilor, este crucial.

Cei doi politicieni au ieşit slăbiţi din alegerile europene:partidele lor au înregistrat o derută în faţa extremei drepte. Preşedintele francez a convocat chiar alegeri legislative anticipate.

Dimpotrivă, întărită de acest scrutin, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, provenită din extrema dreaptă neofascistă, ar putea să fie interesată să nu se pronunţe prea devreme asupra „top jobs” şi să aştepte să vadă mai clar constituirea grupurilor în Parlamentul European cu scopul de a negocia posturi pentru familia sa politică, estimează unii diplomaţi.

Grupul său de Conservatori şi reformişti europeni (ECR) a obţinut 76 de locuri, cu patru mai puţin decât Renew Europe – care cuprinde partidul Renaissance al lui Emmanuel Macron-dar ar putea să-şi vadă rândurile extinse de un număr de eurodeputaţi care sunt incluşi în prezent printre cei circa 90 neînscrişi.

Dacă ea este efectiv aleasă de lideri, Ursula von der Leyen va trebui apoi să obţină o majoritate absolută de cel puţin 361 de eurodeputaţi nou aleşi. În 2019, ea fusese aleasă la limită, cu doar 9 voturi avans.