Povestea Carolinei Fernolend, săsoaica ambițioasă care a pus satul Viscri pe harta lumii

S-a născut în satul Viscri, județul Brașov, în comunitatea de sași. A făcut primii ani de școală aici, apoi la Rupea și Brașov, dar și-a dorit să revină în sat. După revoluția din 1989, când cea mai mare parte a sașilor au plecat din România, Caroline Fernolend a decis să rămână în satul său natal. Și să facă ceva pentru a păstra patrimoniul construit de strămoși. Cu multă muncă, ambiție și optimism, a pus Viscri pe harta lumii, satul devenit cunoscut în ultimii ani și pentru că Regele Charles al III-lea al Marii Britanii are o reședință aici.

„Sunt un om foarte norocos, un om fericit, mulțumit. N-am crezut niciodată că o să pot contribui la atât de multe proiecte, la atât de multe lucruri frumoase pe care le-am făcut împreună cu familia, cu echipa mea. Sunt ambițioasă, cred că și un pic orgolioasă câteodată, îmi place să învăț în fiecare zi”, spune Caroline Fernolend.

Cine este Caroline Fernolend, una dintre puținii sași rămași în România și căreia i se datorează în mare parte faima satului Viscri din inima Transilvaniei? A copilărit și a făcut primii ani de școală în sat, apoi la Rupea și Brașov. Își amintește că mai toți copiii din sat voiau să rămână la oraș, dar nu și ea.

• Vezi video-reportajul realizat de G4Media și Inquam Photos despre Caroline Fernolend la Viscri

„Am avut complexul acesta care s-a întipărit în timpul comunismului că dacă trăiești la țară ești om de clasa a doua și când m-am întors aici să fiu contabilă la CAP în 1983 toți mi-au zis: ești nebună. De ce te întorci la Viscri, când poți să ai buletin de Brașov? Și am zis: nu, locul meu e la Viscri”, își amintește Caroline Fernolend.

Chiar și după revoluție, când peste 80 la sută dintre sași au plecat în Germania, Caroline Fernolend a ales să rămână în România, în satul natal:

„M-am simțit că sunt datoare să rămân și să păstrez ceea ce am moștenit de la strămoși. Toți strămoșii mei au contribuit aici la dezvoltarea acestui loc. Aceasta e țara mea, acesta e locul meu și nu puteam să-i înțeleg de ce pleacă acum, când suntem liberi și putem să facem și să spunem ce gândim.”

În Germania a mers în vizită și asta i-a schimbat destinul. La fel, întâlnirile cu oameni care au îndrumat-o.

„Mi-am dat seama că în Germania oamenii din foarte puțin știu să facă ceva ca să trăiască mai bine. Asta mi-am dat seama acolo.

În 91 a venit un profesor din Texas care vizitase biserica fortificată și mama mea, fiind foarte mândră că noi am rămas aici, tuturor le povestea: fiica mea a rămas aici.

Și acest profesor a venit și m-a întrebat: de ce n-ați plecat? Și i-am spus: fiindcă vreau să fac ceva pentru ce am moștenit. Ai un business plan? Nu! Ce înseamnă asta? El mi-a dat curajul. Mi-a zis: du-te la București, du-te la minister, cere-le ajutor. Așa am făcut, am crezut în el. M-am dus, dar m-au luat așa, peste picior. Ce, doamnă, credeți că nu avem altceva de făcut?”

Nu s-a lăsat descurajată. Încerca să învețe ceva de la fiecare străin care ajungea la Viscri și să găsească o cale de colaborare. Așa a obținut patronaj din Marea Britanie pentru fundația ei și ideea ca regele Charles, pe atunci prinț de Wales, să vină într-o vizită.

„Îmi amintesc și acum, la prima vizită la Viscri (prințul Charles, n.red.) a spus: cum pot să vă ajut? Eu atunci am răspuns: dacă ați putea duce funcționarii de la Ministerul Culturii în Anglia, să înțeleagă ce valoros e patrimoniul nostru. Asta i-am răspuns, în naivitatea mea.”

Prințul Charles a dat un semnal puternic atunci când a decis să aibă o casă în sat.

„Nu toată lumea înțelege de ce a făcut acest pas. Tocmai pentru a ne deschide nouă ochii, tuturor, de valorile astea autentice și simple”, crede Caroline Fernolend.

La acel moment, datorită fundației Mihai Eminescu Trust, condusă de Caroline Fernolend, Viscri era deja sit UNESCO, dar încă prea puțin cunoscut publicului. Asocierea regală i-a adus renume.

„Cred că promovarea pe care a făcut-o regele Charles al III-lea pentru țara asta, pentru Transilvania, cred că nimeni nu a mai făcut-o. Chiar cunoaște, își aduce aminte de fiecare dată de lucruri pe care le-a văzut, chiar prețuiește aceste locuri și valorile noastre”, spune Caroline Fernolend.

Regele Charles are la Viscri o casă săsească tradițională. O parte dintre turiștii care sosesc aici sunt dezamăgiți că nu găsesc un mic palat. Locuința simplă se potrivește cu felul în care monarhul britanic se comportă cu oamenii simpli:

„Cred că autenticitatea mamei mele l-a impresionat foarte mult. Și mama îi dădea gem de rubarbă, Alteța Sa regală îi trimitea miere. Am toate scrisorile pe care și le-au scris, sunt lucruri care sunt personale și nu sunt pentru a fi publicate, dar înseamnă foarte mult pentru noi.”

Fundația Carolinei Fernolend a reabilitat sute de clădiri – biserici fortificate, case săsești tradiționale. A format lideri în comunități, a făcut laboratoare pentru școli, a plantat trei milioane și jumătate de puieți. În total, peste 1300 de proiecte în 45 de localități, pentru ca moștenirea să rămână vie.

„Nu are sens să restaurezi o biserică fortificată care nu este folosită, fiindcă atunci nimeni nu o va întreține. Cel mai bun exemplu l-aș da dintr-un alt sat, la Alma Vii, unde fundația Mihai Eminescu Trust lucrează din 2008 și unde nu mai există sași, nu mai există această comunitate acolo. Și am restaurat biserica fortificată, cu mai multe granturi norvegiene și americane, dar am făcut-o pentru că oamenii din comunitate au dorit acest lucru. Am creat o asociație care folosește acest spațiu: oferă mese, se pot cununa oricine în acea biserică fortificată, nu numai cei de religie evanghelică, avem expoziții acolo. Deci are viață. Când au dansat copiii din comunitatea din Alma Vii, pe drumul de strajă, în portul lor românesc, am plâns de bucurie, tocmai pentru asta, că astăzi e voie să trăiască prin altcineva aceste monumente”, mărturisește Caroline Fernolend.

Ea crede că spiritul comunitar este în ADN, dar se construiește în mare măsură. Pornind de la proiecte mici, care pot fi realizate, tocmai pentru a convinge că se poate. Birocrația și reacția autorităților au dezamăgit-o cel mai tare, dar nu au oprit-o:

„Asta mă supără, dar de renunțat niciodată nu aș renunța, fiindcă lucrurile pe care am reușit noi, fundația, să le facem bine pentru oameni nu poate să le ia nimeni. Astea sunt lucrurile bune și care ne alimentează pe noi să avem curaj să continuăm. Sigur că ești frustrat și și zici «de ce?», când de fapt noi, fundațiile, facem lucruri pe care de fapt statul ar trebui să le facă, sau autoritatea locală, regională sau națională. Noi de fapt ajutăm autoritățile și ei ne pun bețe-n roate. Asta mă supără mult, dar nu vom renunța niciodată. Și nu renunț niciodată. Eu sunt ambițioasă și nu mă las.”

Care este crezul Carolinei Fernolend?

„Asta este esența: binele comun. Nu doar să vrei să ai tu tot ce îți trebuie și să nu-ți pese de cei din jur, vecinii tăi. Cum poți să fii fericit și să dormi bine dacă vecinul tău poate nu are ce mânca? Nu aș putea să dorm.”

G4Media.ro în parteneriat cu Inquam Photos a lansat o serie de video-reportaje cu oameni care, prin acțiunilor lor, sunt sursă de inspirație. Într-o țară cu valorile răsturnate, este tot mai multă nevoie de repere, de borne fixe, de oameni care știu să găsescă singuri Nordul și să îl arate altora.

Vezi aici toate reportajele InspiRO.