„Povestea viorii lui Radu Gyr”, recital muzical la târgul de carte din Alba Iulia organizat de bibioteca județeană / Managerul bibliotecii spune că oferă „un conţinut muzical de muzică clasică”, care nu are legătură cu poezia și numele poetului legionar

Un recital muzical intitulat „Povestea viorii lui Radu Gyr”, la care va fi folosit instrumentul la care a exersat acesta, se numără printre evenimentele programate în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana, organizat de vineri până duminică la Alba Iulia, de către Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba şi Consiliul Judeţean (CJ) Alba.

„Duminică, 7 mai 2023, la ora 16,30, în cadrul Târgului de cArte Alba Transilvana, va avea loc recitalul muzical ‘Povestea viorii lui Radu Gyr’, susţinut la vioara marelui poet de Ioan Păuna, concert-maestru al Operei Naţionale din Osijek-Croaţia, şi Ovidiu Pârjol, la pian. Vioara lui Radu Gyr nu este doar o moştenire de familie, ci şi un bun cultural de care ne bucurăm astăzi cu toţii, prin efortul moştenitorilor, cei care au păstrat-o şi au readus-o la viaţa scenei, omagiindu-l astfel pe scriitorul supranumit poetul temniţelor comuniste”, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, Agerpres, de către Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba.

Sursa citată prezintă şi câteva date biografice despre Radu Gyr, preluate din postfaţa scrisă de Barbu Cioculescu pentru volumul „Anotimpul umbrelor”.

Ulterior, în cadrul unei conferinţe de presă, managerul Bibliotecii, Silvan Stâncel, a declarat că denumirea momentului muzical, programat duminică după-amiaza, la ora 16.30, pe esplanada Muzeului Naţional al Unirii, aparţine în totalitate celor doi artişti.

„Din punctul meu de vedere, eu, ca manager al Bibliotecii Judeţene «Lucian Blaga» Alba, voi oferi publicului de la Alba Iulia la data şi la ora pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, un conţinut muzical de muzică clasică, care nu are legătură cu poezia, opera, numele lui Radu Gyr. Eu ofer publicului din Alba Iulia, în calitate de organizator, un moment de muzică clasică, interpretată de un pianist excepţional, Ovidiu Pârjol, şi un violonist excepţional, Ioan Păuna. Dânşii şi-au stabilit numele momentului. Eu, conform articolul 30 din Constituţie, nu pot să cenzurez puncte de vedere, respect drepturile de autor (…). Acel nume («Povestea viorii lui Radu Gyr» – n.r.) nu este o producţie a Bibliotecii, nu noi am scris din punct de vedere muzical acel repertoriu, nu suntem autorii. (…) Nu avem o lansare de carte, nu este promovare de operă, de poezie a lui Radu Gyr”, a declarat Silvan Stâncel.

Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, nu a făcut niciun comentariu cu privire la acest eveniment.

Poet, dramaturg şi eseist, Radu Gyr (Radu Demetrescu) a debutat editorial în 1924, cu volumul „Linişti de schituri”. Până la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial a publicat mai multe culegeri de poezie, precum şi un poem dramatic, volume pentru copii sau o serie de studii critice. Pentru scrierile sale a primit diverse premii: Premiul Societăţii Scriitorilor Români (1926), Premiul Institutului pentru Literatură (1927), Premiul „Adamachi” al Academiei Române (1928) sau Premiul „Socec” pentru poezie al Societăţii Scriitorilor Români (1939).

Din 1933 s-a apropiat de mişcarea legionară, având strânse legături cu Corneliu Zelea Codreanu şi cu generalul Gheorghe Cantacuzino. A colaborat ca publicist la diverse reviste de orientare legionară şi este autorul unor poezii devenite imnuri ale Gărzii de Fier. În septembrie 1940, este numit director general al Teatrelor şi Operelor, funcţie îndeplinită până în februarie 1941, când este internat ca deţinut politic, în urma participării, printr-un discurs, la rebeliunea legionară din 21-24 ianuarie 1941. Condamnat pentru implicarea în mişcarea de extremă dreapta, la 12 ani de închisoare, în 1941 este eliberat pentru a fi încorporat în armată şi trimis pe frontul din Rusia. Rănit grav, este adus în ţară, în 1942, şi închis în lagărul de la Târgu Jiu, până în 1943. A fost rearestat în 1945 şi eliberat în 1956. La procesul din 1945, în apărarea poetului s-au pronunţat actori şi personalităţi literare: Otilia Cazimir, Gala Galaction, Perpessicius, Petru Comarnescu şi alţii.

În 1958 este din nou arestat şi condamnat la moarte pentru instigare contra regimului, pentru poezia „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”, apoi, după un an, sentinţa a fost comutată în detenţie pe viaţă. A fost graţiat în 1963. A murit la 29 aprilie 1975.