Poziția Guvernului României în procesul de la CJUE pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția: Revine judecătorului național să verifice și să decidă dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE

Agentul guvernamental la CJUE, Emilia Gane, a trimis Curții de la Luxemburg poziția Guvernului României în cadrul procesului C-107/23 în care Curtea de apel Brașov a solicitat undă verde pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția.

Poziția Guvernul României este că revine judecătorului național să verifice și să hotărască dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE, fără ca acest lucru să fie considerat o abatere disciplinară – potrivit unui document al agentului guvernamental la CJUE publicat de avocatul Adrian Toni Neacșu pe rețelele de socializare.

Avocatul citește în cheie critică poziția Guvernului. ”CJUE este invitată să relativezeze obligativitatea deciziilor CCR și ale ÎCCJ în privința prescripției răspunderii penale dând judecătorilor libertatea să aprecieze de la caz la caz dacă le aplică sau nu, creând astfel haos și arbitrariu în soluții din nou”, a scris avocatul pe Facebook.

Poziția Guvernului României este însă similară cu cea a Comisiei Europene.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a Curții de Apel Brașov pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția într-un dosar de fraudă şi evaziune fiscală.

CA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei contestaţii în anulare a unor persoane condamnate într-un dosar disjuns din cazul Motorina în care a fost judecat, dar achitat fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar.

Persoanele condamnate Ovidiu şi Ionuţ Ciocodeică, Andrei Kelemen şi Peter Sztufliak au cerut CA Braşov să constate că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, pentru care au fost condamnaţi definitiv în iunie 2020, erau prescrise la acea dată, dacă se aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Faptele pentru care inculpaţii au fost condamnaţi au fost comise în 2010. Or, potrivit deciziilor CCR privind prescripţia din 2018 şi 2022, în această perioadă nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede și anume: 2014 – 2022.

Așa că persoanele condamnate în dosarul Motorina au cerut instanţei să constate – în baza deciziilor CCR privind prescripţia care retroactivează în timp pe principiul legii penale celei mai favorabile – că, la data condamnării lor, faptele erau prescrise. Prin urmare, inculpaţii condamnaţi solicită să li se anuleze condamnările.

CA Braşov a sesizat însă CJUE şi întreabă dacă poate să nu ţină cont de deciziile CCR în condiţiile în care acestea conduc la impunitate pentru suspecţii şi condamnaţii pentru fraudă şi evaziune, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE (TUE) să combată frauda şi corupţia.

Pe 27 februarie 2023, CA Braşov a sesizat Curtea de Justiție a UE privind neaplicarea deciziilor CCR privind prescripţia şi într-un dosar de corupţie. E vorba de un dosar de corupţie al fostului preşedinte al CJ Braşov, Aristotel Căncescu, dosar aflat, de asemenea, în fază de contestaţie în anulare.

Context

În mai anul trecut, CCR a decis că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției între iunie 2018 (prima decizie CCR privind prescripția) și mai 2022 (a doua decizie privind prescripția). Judecător-raportor a fost Daniel Morar, fost şef al DNA pe vremea preşedintelui Traian Băsescu, actual avocat.

Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.

Ulterior, pe 25 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat deciziile CCR în sensul că ele retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile până la data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal.

Deciziile CCR, coroborate cu decizia de interpretare a ÎCCJ, au condus la încetarea a sute de procese penale pe motiv că faptele s-au prescris mult mai repede.

Din noile legi ale Justiţiei, promulgate în noiembrie anul trecut de şeful statului, a fost eliminată sancţiunea disciplinară pentru neaplicarea deciziilor CCR, ÎCCJ, dar şi CJUE. Cu toate acestea, majoritatea instanţelor, inclusiv cele de la Înalta Curte, se raportează la decizia de îndrumare a ÎCCJ din 25 octombrie 2022 şi aplică deciziile CCR privind prescripţia.

Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a explicat că sancţiunea disciplinară pentru nerespectarea deciziilor CCR a fost eliminată din legislaţie întrucât era redundantă. Alte prevederi legale spun că magistraşii trebuie să respecte legea, iar deciziile CCR au putere de lege.

În decembrie 2021, CJUE a spus răspicat că interesele financiare ale UE nu pot fi lăsate neprotejate ca urmare a aplicării unor decizii CCR care contravin dreptului european, mai cu seamă în dosare de fraudă cu fonduri europene sau corupție.

Înalta Curte a aplicat decizia CJUE în dosarul Gala Bute și nu a ținut cont de deciziile CCR privind nelegala compunere a completurilor de 5 și de 3 judecători. Dacă ar fi aplicat deciziile CCR, ÎCCJ ar fi trebuit să trimită spre rejudecare de la zero procesul Gala Bute în care Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de detenție cu executare. Înalta Curte a aplicat însă decizia CJUE și a ignorat decizia CCR fiind vorba de un caz cu fonduri europene.

Notă: Alex Costache este jurnalist şi la Ştirile TVR.