Poziția islamofobă și antieuropeană a lui Wilders, principalul obstacol în calea formării unei coaliții de guvernare în Olanda

Liderul extremei drepte olandeze, Geert Wilders, părea să-i fi convins luni pe partenerii săi privilegiați pentru formarea unei coaliții să continue negocierile. Însă poziția sa islamofobă și antieuropeană reprezintă o „piedică” serioasă în calea negocierilor, potrivit unor informații care au fost dezvăluite presei, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

În urma victoriei surprinzătoare a extremei drepte în alegeri, care a provocat o undă de șoc în Olanda și nu numai, Wilders a numit un negociator pentru a discuta cu liderii de partid și a determina cine este pregătit să colaboreze. Acesta urmează să prezinte în cursul zilei de astăzi un raport mult așteptat în parlament.

Ronald Plasterk, un fost ministru, a purtat discuții intense cu Wilders și cu alți lideri de partid de pe partea dreaptă a spectrului, care sunt reticenți în a se alătura unei coaliții din cauza opiniilor mai sensibile ale liderului olandez de extremă dreapta.

În sistemul politic olandez foarte fragmentat, în care niciun partid nu este suficient de puternic pentru a guverna de unul singur, alegerile sunt de obicei urmate de luni de negocieri pentru a forma un guvern.

Elemente din raportul lui Plasterk au fost divulgate de către postul public de televiziune NOS și conțin atât vești bune, cât și rele pentru Wilders.

Vestea bună este că partidele favorizate pentru formarea unei coaliții au fost de acord să continue discuțiile.

Vestea proastă este că discuțiile vor începe cu trei „piedici”, potrivit NOS, care ar putea deraia negocierile.

Prima este statul de drept. Aceasta se referă nu numai la elementele islamofobe din manifestul Partidului Libertății (PVV) al lui Wilders, ci și la planul acestuia de a organiza un referendum privind un „Nexit”, adică ieșirea Olandei din UE.

În continuare, partidele vor aborda întrebările fundamentale: pot conveni asupra politicilor care ar putea forma un posibil acord de coaliție?

În cele din urmă vine formarea guvernului și întrebarea spinoasă dacă Wilders poate fi prim-ministru după comentariile sale despre musulmani și Uniunea Europeană.

„Nimeni nu ar trebui să se teamă de noi”, le-a spus el jurnaliștilor săptămâna trecută, când noii parlamentari au depus jurământul.

Pe lângă „Nexit”, manifestul PVV include interzicerea moscheilor, a vălurilor și a Coranului, precum și oprirea livrărilor de arme către Ucraina.

Wilders și-a atenuat cea mai mare parte a retoricii sale extreme în timpul campaniei și s-a angajat să devină prim-ministru „pentru toți olandezii”, dar îndoielile rămân.

Numai dacă obstacolele vor fi depășite vor începe discuțiile politice de fond – un alt proces de lungă durată – potrivit NOS.

“Linia roșie”

Wilders are nevoie de o coaliție de 76 de deputați în parlamentul de 150 de locuri pentru a avea o majoritate guvernamentală viabilă.

Liderul PVV (37 de locuri) dorește să formeze o coaliție cu Mișcarea Fermierilor-Cetățeni (BBB, șapte locuri), cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD, 24 de locuri) al premierului demisionar Mark Rutte și cu noul partid pro-reformă, Noul Contract Social (NSC, 20 de locuri).

Liderul NSC, Pieter Omtzigt, un campion al luptei împotriva corupției, a ridicat obiecții majore față de ceea ce a descris ca fiind elemente „neconstituționale” din manifestul lui Wilders.

Omtzigt, care și-a înființat partidul în august și este văzut de mulți ca o figură providențială pentru a curăța politica olandeză plină de scandaluri, a declarat că aceasta este o „linie roșie” pentru partidul său.

În timpul negocierilor, Mark Rutte va rămâne prim-ministru.

Ultimul său guvern s-a prăbușit vara trecută din cauza disputelor interne privind imigrația, iar el a anunțat că părăsește politica după 13 ani, un record, la conducerea țării.

A fost nevoie de 271 de zile pentru a forma ultimul guvern al dlui Rutte, un alt record.