PPE cere renunțarea la interzicerea motoarelor cu combustie din 2035 și vrea să tripleze numărul de polițiști de frontieră

Cea mai mare forță conservatoare din Europa, Partidul Popular European, vrea să mărească masiv forța de pază externă a UE și să renunțe la planurile de eliminare treptată a motoarelor cu combustie în întregul bloc până în 2035, potrivit unui proiect de manifest al partidului obținut de POLITICO.

Cu accentul puternic pus pe controlul migrației și pe apelul de a „păstra valorile noastre creștine”, manifestul reflectă puterea tot mai mare a partidelor de dreapta din întregul bloc. Potrivit sondajelor, PPE ar urma să câștige alegerile europene din iunie.

Proiectul de 14 pagini, o privire de ansamblu asupra platformei partidului înainte de alegeri, solicită, de asemenea, numirea unui comisar european pentru apărare care să coordoneze politicile din întregul bloc, în timp ce elimină treptat rolul de Înalt Reprezentant al UE – deținut în prezent de un politician socialist spaniol, Josep Borrell – în favoarea unui „ministru de externe al UE”.

„Reprezentanții pentru politica externă numiți până acum de social-democrați au eșuat adesea în îndeplinirea rolului lor”, se arată în manifestul care include contribuții din partea partidelor conservatoare din întreaga Europă, dar care nu a fost încă adoptat. „Prin urmare, PPE solicită înlocuirea acestei poziții cu un ministru de externe al UE și numirea unui Consiliu European de Securitate care să îl sprijine, astfel încât UE să poată reacționa rapid la crizele internaționale.”

Pe lângă triplarea numărului de polițiști de frontieră ai UE, de la 10.000 la 30.000, PPE dorește, de asemenea, să proceseze mai multe cereri de azil în afara UE și să încheie mai multe acorduri cu țări din afara UE pentru a ține la distanță migranții.

„Ne-am angajat față de dreptul fundamental la azil, dar UE, împreună cu statele sale membre, trebuie să aibă dreptul de a decide”, se arată în manifest, cu referire la drepturile fundamentale la azil consacrate în legislația UE.

În același timp, PPE afirmă că Europol – agenția de combatere a criminalității din cadrul blocului comunitar – ar trebui să fie extinsă „semnificativ” prin triplarea personalului său de la 650 de funcționari în prezent la 3.000, ca parte a eforturilor sporite de combatere a traficului de droguri și a amenințărilor teroriste.

Întrebat despre manifest, secretarul general al PPE, Thanasis Bakolas, a declarat că documentul este un „proiect timpuriu” care va fi modificat în urma unei adunări politice care va avea loc lunea viitoare.

Cu toate acestea, el a declarat că este „mândru de procesul pe care [liderul PPE] Manfred Weber și cu mine l-am pus în aplicare” pentru a aduna opiniile partidelor membre ale PPE și că rezultatul a fost „produsul angajamentului și al participării, nu un fapt împlinit care va fi servit membrilor noștri”.

Într-un atac la adresa partidelor Verzilor și Social-Democraților din Europa și într-un apel la sprijinul industriei, proiectul solicită anularea uneia dintre politicile de referință ale președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ale fostului său țar al climei, Frans Timmermans – interzicerea motoarelor cu combustie începând cu 2035.

„Respingem o politică de interzicere, cum ar fi interzicerea motoarelor cu combustie”, se arată în manifest, „și, de asemenea, o vom revizui cât mai curând posibil.”

În loc să forțeze trecerea la mașinile electrice, PPE spune că se va baza pe „concepte inovatoare și instrumente bazate pe piață pentru protecția climei cu certificate de emisii, extinderea energiilor regenerabile și o economie circulară”, adăugând că dorește să „dezvolte în continuare” Green Deal – marele pachet de legi privind clima al lui von der Leyen.

Documentul de mare anvergură conține și alte propuneri, de la trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile de politică externă în cadrul blocului – în prezent, astfel de decizii pot fi luate doar prin consens – și un atac la „povara reglementării” prin crearea unui principiu „1 in, 2 out” în ceea ce privește noile legi ale UE.

Însă alte subiecte fierbinți sunt abordate indirect sau evitate cu totul în acest proiect: și anume, statul de drept, planurile de extindere a blocului dincolo de cele 27 de țări membre actuale sau reforma internă a instituțiilor europene.

În mijlocul unei dispute între Comisie și Ungaria privind încălcarea statului de drept, documentul se referă doar la respectarea legislației UE, fără a face propuneri privind modul de reformare a instituțiilor blocului – despre care atât Parisul, cât și Berlinul spun că va trebui să se întâmple în contextul unei eventuale extinderi a blocului.

O secțiune de la sfârșitul documentului, intitulată „Să modelăm Europa”, este lăsată în alb, urmând probabil să fie completată în proiectele ulterioare.