Praful toxic de pe Marte ar reprezenta un pericol serios pentru astronauți

Praful toxic de pe Marte ar face o viitoare misiune pe planeta roșie extrem de periculoasă pentru astronauți și ar necesita contramăsuri semnificative, sugerează o nouă cercetare, potrivit CNN.

Substanțe precum siliciu, gips, perclorați și oxizi de fier nanofazici conținute în praful marțian ar putea avea efecte amenințătoare pentru viața membrilor unei potențiale misiuni pe Marte, potrivit unui studiu publicat luna trecută în revista GeoHealth.

„Cel mai mare pericol este riscul pentru plămânii astronauților. Deoarece praful este atât de fin, este de așteptat să rămână în plămânii astronauților și o parte din el va fi absorbit în sânge”, a declarat miercuri pentru CNN coautorul studiului, Justin Wang, student la medicină la Keck School of Medicine din cadrul Universității California de Sud (USC).

„Astronauții sunt deja expuși riscului de fibroză pulmonară din cauza expunerii la radiații în timpul zborurilor spațiale, iar multe dintre pericole, inclusiv siliciul și oxizii de fier, pot provoca boli pulmonare care ar putea fi suprapuse”.

Wang a subliniat, de asemenea, preocupările legate de faptul că perclorații – compuși chimici care au fost detectați la niveluri toxice în solul marțian – ar putea provoca disfuncții tiroidiene și anemie aplastică – o afecțiune în care organismul nu mai produce suficiente celule sanguine.

Având în vedere timpul îndelungat care ar fi necesar pentru întoarcerea pe Pământ de pe Marte, precum și întârzierea comunicării cu planeta noastră natală, cheia este evitarea expunerii la praf prin filtrarea prafului, curățarea cabinei și utilizarea dispozitivelor de respingere electrostatică, conform studiului.

Cu toate acestea, Wang este optimist că praful toxic nu face imposibilă o misiune pe Marte.

„Deși praful de pe Marte nu va fi cea mai periculoasă parte a unei misiuni pe Planeta Roșie, este cu siguranță un pericol care poate fi dăunător astronauților, dar ușor de evitat dacă suntem pregătiți corespunzător”, a declarat el.

Coautorul studiului, Brian Hynek, profesor de științe geologice la Universitatea din Boulder, a subliniat impactul mai larg al prafului marțian.

„Acesta cade constant din cer și acoperă totul. La fiecare câțiva ani au loc furtuni care cuprind întregul glob și care depun un strat gros”, a declarat el pentru CNN, subliniind că navele spațiale, vehiculele, panourile solare și alte echipamente «vor avea nevoie de atenție constantă pentru a continua să funcționeze».

„Rover-urile noastre au experimentat deja acest lucru cu pierderea instrumentelor științifice sau a întregii misiuni din cauza panourilor solare devenite prea prăfuite pentru a încărca bateriile”, a spus Hynek.

„Aceste considerente secundare vor avea un impact semnificativ și asupra oamenilor.”

Julia Cartwright, cercetător independent la Institutul pentru Spațiu al Universității din Leicester, care nu a fost implicată în studiu, a declarat pentru CNN că praful este o problemă importantă pentru explorarea spațială.

„După cum au subliniat autorii – praful ajunge într-adevăr peste tot și se comportă puțin diferit față de praful de pe Pământ. Aici, majoritatea prafului și a particulelor (…) tind să fie destul de rotunjite atunci când le privești la microscop, deoarece se uzează treptat în timp”, a spus ea.

„Prin comparație, pe Lună și pe Marte, avem de-a face cu particule foarte ascuțite, care nu au avut parte de aceeași activitate. Aceasta este o problemă în cazul în care se află în aerul pe care îl respirați – particulele ascuțite sunt mai susceptibile de a provoca iritarea membranelor moi, ceea ce vă poate cauza probleme cu plămânii.”

Cartwright a declarat că procesul ar putea fi comparat cu expunerea la azbest, un mineral fibros care a fost utilizat în materialele de construcție până când cercetările au descoperit că provoacă afecțiuni de sănătate, inclusiv cancer pulmonar și boli cardiace.

Ea a subliniat, de asemenea, problemele legate de utilizarea filtrelor pentru a curăța aerul de „elemente și compuși neplăcuți”, cum ar fi cromul, arsenicul și cadmiul.

Și Jonathan Eastwood, profesor de fizică spațială la Imperial College London, a fost de acord că vor fi necesare soluții sofisticate pentru a depăși pericolele reprezentate de praful marțian.

„Distanța de la Pământ la Marte înseamnă că evacuarea rapidă înapoi pe Pământ este exclusă și, prin urmare, este necesar să avem o capacitate medicală completă la nivel local”, a declarat el pentru CNN.