Premieră alarmantă: Peste un milion de oameni din Madagascar, în pragul foametei din cauza schimbărilor climatice

Le Grand Sud – Marele Sud al insulei Madagascar trece prin cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani amenințând cu foametea peste un milion de oameni și de data aceasta, pentru prima oară în istorie, acest dezastru este provocat de schimbările climatice, potrivit experților.

“Acestea sunt condiții asemănătoare foametei și sunt induse de climă, nu de conflicte”, a declarat la BBC Shelley Thakral, de la World Food Program – Programul Mondial pentru Alimentație al ONU (WFP), organismul specializat al ONU.

ONU estimează că 30.000 de persoane se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de insecuritate alimentară recunoscut la nivel internațional – nivelul cinci – și există îngrijorări cu privire la faptul că numărul afectat ar putea crește brusc pe măsură ce Madagascarul intră în “sezonul penuriei” tradițional înainte de recoltare.

„Acest lucru este fără precedent. Acești oameni nu au făcut nimic pentru a contribui la schimbările climatice. Nu ard combustibili fosili … și totuși suportă greul schimbărilor climatice„, a spus dna Shelley Thakral.

A patra insulă ca mărime din lume, Madagascar are un ecosistem unic, cu multe specii de plante și animale care nu se găsesc nicăieri altundeva. Cu toate acestea, țara s-a confruntat cu provocări în dezvoltarea sa socio-economică și în ultimele decenii a cunoscut o stagnare a venitului pe cap de locuitor și o creștere a sărăciei absolute.

Cu un produs intern brut pe cap de locuitor de 422 dolari SUA, țara se află pe locul 164 din 189, conform indicelui de dezvoltare umană din 2020. Afectând aproape jumătate din toți copiii sub cinci ani – cea de-a zecea cea mai mare rată din lume – malnutriția cronică este considerată una dintre preocupările majore de sănătate publică din Madagascar. Costurile asociate cu subnutriția copiilor reprezintă 14,5% din PIB-ul țării, potrivit WFP.

Regiunea Grand Sud a fost afectată de secete consecutive în timpul anotimpurilor ploioase 2019/2020 și 2020/2021. Acest lucru a avut un impact dezastruos asupra agriculturii și a forțat oamenii să recurgă la măsuri disperate de supraviețuire, cum ar fi consumul de lăcuste, fructe crude de cactus roșu sau frunze sălbatice.

Analiza securității alimentare (IPC) efectuată în aprilie 2021 a relevat că 1,14 milioane de oameni din regiune au nevoie de asistență urgentă (IPC Faza 3 sau mai mare), iar 30.000 dintre aceștia sunt critic nesiguri alimentare în faza Catastrofă (IPC Faza 5).

Agricultura, pescuitul și silvicultura constituie baza economiei malgașe. Agricultura este preponderent una de subzistență la scară mică, alimentată cu ploaie: șapte din 10 fermieri mici dețin nu mai mult de 1,2 hectare de teren. Orezul este principalul aliment de bază și cultura principală a insulei, dar nu se produce suficient pentru a satisface cererea națională.

Madagascar se numără printre cele 10 țări cele mai vulnerabile la dezastre și este considerată a fi cea mai expusă țară la ciclon din Africa. Un sfert din populație trăiește în zone foarte predispuse la ciclon, inundații sau secetă.

Schimbările climatice și degradarea mediului agravează aceste riscuri, în timp ce fragilitatea crescândă a ecosistemului intensifică vulnerabilitatea la șocuri și insecuritatea alimentară.

Defrișarea a devenit o preocupare majoră: 90% din pădurile tropicale inițiale din Madagascar au dispărut din cauza exploatării forestiere, a producției de cărbuni și a agriculturii prin tăiere și ardere.