Premieră în școlile românești: Sistem de învățare a limbii române de către elevii ucraineni refugiați din calea războiului, dar și pentru copiii români care se întorc din străinătate cu familiile

În premieră în sistemul românesc de învățământ, copiii care nu știu limba română și sunt fie refugiați din Ucraina, fie parte din diaspora românească reîntoarsă în țară vor avea la dispoziție peste 70 de școli în care vor putea învăța limba română și vor primi ajutor pentru integrare în sistemul de educație. Tot în premieră, experții în educație au cartografiat curriculumul ucrainean în raport cu cel românesc și au creat instrumente pentru ca profesorii care primesc în clase copii din țara vecină să știe de la ce nivel pornesc cu ei la toate disciplinele. Unul dintre obiectivele proiectului pe care Ministerul îl va aplica este ca limba română să le fie predată copiilor ucraineni din școlile românești ca a doua limbă, astfel încât să dețină toate instrumentele pentru a se descurca social în țară.

“Creșterea fără precedent a numărului de persoane strămutate forțat, a copiilor migranți români care se întorc în țară și a altor migranți care vin să lucreze în România reprezintă o noutate și necesită o reevaluare urgentă a sistemului educațional actual și actualizarea acestuia”, a declarat pentru Edupedu.ro secretarul de stat din Ministerul Educației, Florian Lixandru.

Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației, fost director al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei și cel care a realizat analiza comparativă a curriculumului ucrainean și a celui românesc, a explicat pentru Edupedu.ro că întreaga structură a sistemului nostru educațional este un pic diferită de cea din Ucraina. “Noi avem 5 ani de învățământ primar, ei au 4 ani, în România gimnaziul se întinde de-a lungul a 4 ani, în Ucraina are o durată de 5 ani, noi avem 4 ani de liceu, pe când ei au 3 ani de liceu. Deci din start trebuie luate în considerare diferențele acestea. La noi, abia după clasa a IX-a curriculumul se diversifică destul de mult, în funcție de cele trei filiere (teoretic, vocațional și tehnologic) și apoi pe diversele trasee. La ucraineni, asta se întâmplă mai devreme, încă din gimnaziu, și am identificat peste 40 de programe diferite pe care le poate urma un copil ucrainean la gimnaziu, este adevărat că nu sunt fundamental diferite, dar câteodată accentele pot să facă diferența. Școlile de la noi, dacă vor cu adevărat să îi sprijine pe copii, ar trebui nu numai să se intereseze în ce an este copilul respectiv, mai ales dacă este trecut de ciclul primar, ci și de traseul lui, tocmai ca să vadă zonele de particularitate”, a declarat Fartușnic.

În prezent, aproximativ 35.000 de copii ucraineni sunt în România înscriși în una din formele de sprijin educațional sau social, potrivit datelor Ministerului Educației.

În ce privește situația copiilor români reîntorși în țară, în anul 2022 au fost (re)înmatriculați în sistemul național de învățământ, ca urmare a revenirii din străinătate alături de familii, 9.361 de elevi (din toate ciclurile de învățământ). Comparativ cu anul 2018, când s-au înregistrat aproximativ 7.000 de cereri, numărul este într-o relativă creștere, a precizat Ministerul Educației.

„Pe măsură ce populația strămutată se stabilește (Stabilizare) construim un sistem educațional mai structurat, inclusiv prin dezvoltarea și implementarea unui curriculum adaptat, sensibil la mediul cultural, lingvistic și educațional. Sistemul de sprijin propus include consiliere, sprijin socio-emoțional și activități remediale. Guvernul României a creat flexibilitate în traseele educaționale, creând spații speciale și facilitând puncte de acces la toate nivelurile de învățământ, inclusiv liceal. Aceasta este etapa care se dezvoltă în prezent”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru.

• Citește articolul integral pe Edupedu.ro