Premierul Ciucă anunţă că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da autorităţilor române aprobarea de a verifica lucrările din zona Canalului Bâstroe

Premierul Ciucă a anunţat, luni, că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a da autorităţilor române aprobarea de a verifica lucrările din zona Canalului Bâstroe, relatează News.ro.

Întrebat despre lucrările de dragare din zona Bârstroe, premierul a spus că a discutat şi sunt mai multe instituţii care au atribuţii în a monitoriza şi verifica activitatea.

„Am discutat cu Ministerul de Externe, am discutat cu Ministerul Transporturilor. Fiecare dintre ele au datoria ca, înainte de a iniţia alte demersuri decât cele care au fost făcute publice, să verifice. Motiv pentru care Ministerul de Externe este coordonat cu Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor, a iniţiat notele verbale către Ambasada Ucrainei la Bucureşti, a fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreţinere şi astăzi, la Ministerul de Externe, va fi prezent ambasadorul Ucrainei, prin care i se va solicita ca în perioada următoare să primească aprobare pentru verificarea lucrărilor”, a spus şeful Executivului.

„Este vorba de executarea unor lucări care au impact pe mediu, au impact asupra Deltei Dunării”, a spus premierul.

„Daţi-ne voie să verificăm şi să confirmăm aceste date, niciuna dintre instituţiile la care am făcut vorbire nu poate să confirme aceste date. Până când nu ajungem pe canal să putem să verificăm şi să executăm măsurătorile de adâncime… De aceea am spus că domnul ambasador astăzi va fi la Ministerul de Externe şi discuţia va fi pentru obţinerea aprobării ca mijloacele noastre tehnice să poată să meargă pe canal”, a mai anunţat premierul.

Nicolae Ciucă a arătat că „întreţinerea este pentru 3,5 metri, iar ce depăşeşte această adâncime înseamnă adâncirea canalului”.

Despre faptul că se distruge ecosistemul din Delta Dunării, premierul a spus: „Tocmai de aceea, pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului cât şi celelalte structuri care răspund şi sunt preocupate de menţinerea în formă naturală a Deltei Dunării vor acţiona ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei”.

Ministerul ucrainean al Infrastructurii a anunțat că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile. Ministrul infrastructurii a afirmat că a fost deschis canalului Bâstroe pentru navigaţie, a crescut potenţialul de transbordare al porturilor şi că vor continua lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării.

O ședință în legătură cu lucrările pe care Ucraina le face pe canalul Bâstroe are loc, luni, la Ministerul român al Transporturilor.

De notat că, în urmă cu o zi, Ambasada Ucrainei în România a afirmat că lucrările de dragare pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, ”sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

În data de 15 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are informații de la structurile din teritoriu că Ucraina face lucrări de dragare (curățare) a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării.

Ieri, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că a discutat cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, solicitând ”clarificarea cât mai curând” a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bâstroe.

”În marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, am discutat cu colegul meu Dmytro Kuleba şi am solicitat clarificarea cât mai curând a poziţiei Ucrainei privind dragarea canalului Bîstroe, complementar demersurilor deja întreprinse de MAE român pe lângă partea ucraineană”, a scris Aurescu, sâmbătă seară, pe Twitter.

Ministerul Afacerilor Externe afirma, referitor la informaţiile privind lucrări de dragare desfăşurate de Ucraina pe canalul Bâstroe, că a solicitat încă din 13 februarie date Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Poliţiei de Frontieră, iar în funcţie de răspunsurile autorităţilor române de resort, va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activităţi având ca scop adâncirea rutei de navigaţie. De asemenea, MAE preciza că a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului.