Premierul Ciucă, întâlnire la guvern cu personaje extrem de controversate. Victor Neumann, acuzat de CNSAS că a turnat 12 ani la Securitate / Dan Dungaciu, care a susținut AUR în Moldova și respingea categoric posibilitatea invaziei ruse în Ucraina / Marian Nazat, care susține că ”Ucraina este o anomalie istorică”

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni la Palatul Victoria cu o delegație de editori, bibliotecari și ”personalități culturale” cu care a discutat despre piața de carte românească, potrivit unui comunicat al guvernului. Printre invitați s-au numărat două personaje extrem de controversate: Victor Neumann și Dan Dungaciu, potrivit comunicatului citat.

Victor Neumann este acuzat de CNSAS că a turnat timp de 12 ani la Securitate. El ar fi avut cinci nume conspirative și ”o activitate prodigioasă”, potrivit CNSAS.

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la Curtea de Apel București o acțiune în care cere constatarea calității de colaborator al fostei Poliții Politice în cazul timișoreanului Victor Neumann (68 de ani). Unul dintre cei mai cunoscuți istorici români, acesta este acuzat că ”a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, ce au vizat îngrădirea dreptului la viață privată”.

În acțiunea de la instanță, CNSAS menționează că Neumann a fost racolat în 1977, dată la care era muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara, scopurile Securității fiind obținerea de informații din Secția de Istorie a instituției, precum și din deplasările peste hotare pe care acesta le făcea regulat. În cei 12 ani de colaborare cu fosta Poliție Politică, Neumann ar fi avut cinci nume conspirative – Hodoș Polixenianul, Hodoș Polixenie, Hodoș/Hodos, Robert și Nedelcu.

O analiză G4Media realizată după alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2021 arată că Dan Dungaciu a susținut, complet eronat, că AUR Moldova va realiza un scor istoric. AUR nu a depășit nici măcat pragul.

Cu câteva zile înainte scrutinului din Republic Moldova, Dungaciu declara: „Până mai ieri, toată lumea credea că polarizarea din R. Moldova este reprezentată de Maia Sandu vs. Igor Dodon. O polarizare în care doamna Maia Sandu era de departe câștigătoare. (…) Ulterior, s-au întâmplat două lucruri. Primul element se referă la intervenția lui Voronin, care a făcut coaliție cu Dodon și a adus geopolitica în campania de peste Prut. Al doilea element este apariția unei coalizări a forțelor unioniste reprezentată de surprinzătorul Partid AUR care poate să fie, în R. Moldova, lebăda neagră. Această formațiune poate să ducă votul unioniștilor de 44-47 la sută în Parlament. Și în acel moment s-ar putea să fie un partid, care chiar să joace politic acolo”, declara Dan Dungaciu într-o emisiune la Radio Guerrila realizată de Liviu Mihaiu.

AUR a obținut un scor peste 10 ori mai mic decât pragul de 5% pe care Dungaciu a estimat că îl va trece această formațiune.

Dungaciu s-a remarcat și la începutul acestui an, când a susținut în mod repetat că e imposibil ca Rusia să invadeze Ucraina. Ultima oară – cu patru zile înaintea invaziei, în 20 februarie 2022, potrivit Antena 3.

În 26 ianuarie, el publica un articol cu titlul ”Don’t look up! Nu va fi nicio invazie în Ucraina”. În acel articol publicat în Adevărul, Dungaciu a preluat una dintre ideile favorite ale propagandei ruse – a presupusei ”hegemonii americane”.

”Americanii nu sunt nici naivi nici lipsiţi de experienţă. Dacă erau aşa, nu ar fi condus lumea atâta amar de vreme. Prin urmare, cei care îi acuză astăzi că nu reuşesc să fie coerenţi, că nu pot să solidarizeze NATO, că nu ştiu să negocieze cu Rusia şi au o comunicare proastă – nu ştiu ce vorbesc. De fapt, niciodată americanii nu au plecat de la ipoteza reală a unei invazii ruse, cu toate precauţiile de rigoare, căci cunosc bine şi Rusia şi regiunea. Tot ce se petrece acum este aparenţa invaziei, exacerbarea – uneori ridicolă, e drept – a acesteia, şi pregătirea pentru „ieşirea” din criză”, scria Dan Dungaciu cu mai puțin de o lună înaintea invaziei ruse în Ucraina, invazie pe care a minimalizat-o permanent.

Odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Washingtonul a făcut totul pentru a susține o ruptură între Rusia și Ucraina. Scopul era de a folosi Ucraina ca un tampon pentru a bloca o integrare mai strânsă între Rusia și Europa, în special Germania.

Un alt personaj cu poziții bizare este avocatul Marian nazat, cunoscut pentru că a reprezentat în instanță mai mulți demnitari acuzați de corupție.

În luna august a acestui an, în plină invazie rusă în Ucraina, Nazat scria pe blogul lui Ion Cristoiu că Ucraina este ”o anomalie istorică”, că Ucraina e condusă de ”neonaziști” și că SUA au provocat războiul (exact temele de propagandă ale Rusiei). Iată fragmente relevante din articolul său:

• ”Țara Ucraina în sine este o anomalie istorică. Cu aproape 1.000 de ani în urmă, Rusia kieveană sub conducerea lui Vladimir cel Mare fusese imperiul popoarelor slave de est din Ucraina, Rusia și Belarus de astăzi. Timp de mai bine de 350 de ani, Rusia kieveană la est de râul Nipru a făcut parte din Imperiul țarist rus. După 1795, Ucraina a fost divizată, ca urmare a războaielor de împărțire a Poloniei, între țaratul ortodox al Rusiei și Austria habsburgică romano-catolică”.
• Acel regim de lovitură de stat de la Kiev a procedat după 22 februarie 2014 la un război de exterminare și curățare etnică a rusofonilor din estul Ucrainei, condus în mare măsură de o armată privată de neonaziști din Pravy Sektor (Sectorul de Dreapta). Aceiași care au condus securitatea în Piața Maidan și au lansat un regim de teroare împotriva ucrainenilor vorbitori de limbă rusă. Batalioanele au fost formate din mercenari neonaziști.
• Asta ca să pricepem cu adevărat contextul politico-geografic și istoric al conflictului ruso-american, în care yankeii s-au folosit și se folosesc încă de „Calul ucrainean”. „Nimic nu se naște din nimic”, așa că trebuie să fim prudenți și cât de cât avizați atunci când ne uităm pe tabla de șah întinsă deja în vecinătatea noastră.

A patra ”personalitate” cu trecut contestat prezent la guvern este academicianul Răzvan Theodorescu. El a fost directorul TVR în epoca Ion Iliescu, când televiziunea publică a fost principalul instrument de manipulare și propagandă al regimului.

Ce a discutat premierul cu ”personalitățile culturale”

Premierul Nicolae Ciucă le-a promis luni editorilor, într-o întâlnire la Palatul Victoria, că guvernul va aloca un buget pentru cumpărarea de cărți scrise de autori în bibliotecile publice, potrivit unui comunicat de presă al executivului.

De asemenea, Ciucă a mai propus și derularea Programului ”O carte pe an pentru fiecare elev”.

În plus, premierul a agreat cu editorii, bibliotecarii și autorii de carte participanți la întâlnire asupra unei campanii publice prin care va fi promovată lectura cărților autorilor români și în limba română, cititul aplicat al literaturii clasice și contemporane românești și a celei în limba română.

Promisiunile au fost făcute la o întâlnire cu editori, bibliotecari și personalități culturale, la care au mai participat din partea guvernului și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu – autorul controversatelor proiecte de legi ale educației, și consilierul Iulian Chifu.

Printre invitați s-au numărat Dan Dungaciu, controversatul istoric care a susținut AUR la alegerile din Republica Moldova, potrivit comunicatului guvernului.

Alți participanți au fost academicianul Răzvan Theodorescu, Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, Prof. univ. dr. Victor Neumann, Horațiu Mălăele, Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Prof dr. Doina Banciu, avocat Marian Nazat, Adina Rosetti, Conf. univ. dr. Răzvan Voncu.

Din partea bibliotecarilor au participat Agnes Terezia Erich și Dragoș Adrian Neagu – Președinte, iar din partea editorilor de carte – Ovidiu Enculescu, directorul Editorii RAO, Mihai Mitrică – Director Executiv AER (Asociația Editorilor din România), Andrei Niculescu – Editor, membru al Consiliului coordonator AER, Silvia Colfescu – directorul Editurii Vremea, Dan Croitoru – directorul Editurii Polirom, Dan Iacob – directorul Editurii ART.