Premierul desemnat al Macedoniei de Nord insistă că va folosi vechiul nume al ţării „Macedonia” / „Modul în care îmi voi numi ţara este dreptul meu fundamental”

Premierul desemnat al Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, a declarat joi că va continua să folosească vechiul nume al ţării „Macedonia”, în pofida nemulţumirii Greciei, cu care Skopje a ajuns la un acord în 2018 pentru a-şi schimba denumirea, relatează AFP.

„Modul în care îmi voi numi ţara este dreptul meu fundamental”, a declarat pentru presă Hristijan Mickoski, preşedintele VMRO-DPMNE, o formaţiune naţionalistă de dreapta care a câştigat alegerile legislative şi prezidenţiale din 8 mai, transmite Agerpres.

„Dacă ea (Grecia) crede că am încălcat acordul de la Prespa, există Curtea Internaţională de Justiţie. Ei pot lansa un proces acolo şi ne vom confrunta acolo cu argumente. Nu mi-aş dori să se întâmple asta”, a adăugat Hristijan Mickoski.

Skopje a încheiat un acord istoric cu Atena în 2018, acceptând să adauge menţiunea geografică „de Nord” la numele ţării – pentru a se face distincţie de provincia greacă Macedonia – punând astfel capăt unei dispute de zeci de ani cu Grecia, care i-a blocat din acest motiv aderarea la NATO şi negocierile sale de aderare la Uniunea Europeană.

Semnat de guvernul social-democrat şi de stânga macedonean la acea vreme în Grecia, acest acord a permis Macedoniei de Nord să adere la NATO în 2020.

Însă vechea dispută a fost reaprinsă duminică, când noua preşedintă a Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a folosit numele „Macedonia” în timpul depunerii jurământului, deşi în textul oficial era menţionat numele oficial al ţării, Macedonia de Nord.

Gestul său a fost descris drept „provocator” şi o „iniţiativă ilegală şi inacceptabilă” de către premierul grec Kyriakos Mitsotakis. „Nu vom accepta astfel de derapaje”, a spus el.

Hristijan Mickoski a explicat că recunoaşte realitatea numelui oficial al ţării sale, dar că va continua să folosească vechiul nume al ţării în apariţiile sale publice.

„Să ne oprim cu ameninţările, cu obstacolele, să mai facem paşi înapoi. Să privim spre viitor. Acestea sunt documente care fac parte din legislaţie”, a adăugat el.