Premierul autoproclamat al regiunii separatiste Transnistria se plânge că întreruperea gazului rusesc zdruncină comerţul exterior al regiunii separatiste. Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Premierul autoproclamat al regiunii separatiste transnistrene, Aleksandr Rozenberg, s-a plâns luni că întreruperea bruscă a livrărilor de gaze ruseşti, care a aruncat Transnistria într-o criză energetică, a zdruncinat şi exporturile şi importurile sale, în timp ce preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate al ţării, relatează Reuters, transmite News.ro.

Sistarea, provocată de refuzul Kievului de a reînnoi un acord ce permitea gazului rusesc să tranziteze Ucraina, a dus la pene de curent zilnice în regiunea pro-rusă cu 350.000 de locuitori şi la întreruperi în furnizarea de căldură şi apă. De asemenea, multe companii au fost nevoite să-şi întrerupă activitatea sau să lucreze noaptea, între ore în care consumul de energie electrică este mai redus.

Aleksandr Rozenberg a declarat presei locale că sistarea gazului, începând cu 1 ianuarie, a dus la o scădere cu 43% a importurilor şi la o prăbuşire de 60% a exporturilor regiunii separatiste. „Cea mai abruptă scădere a volumului operaţiunilor de export a fost înregistrată în sectorul metalurgic, în fabricarea de maşini şi în industria chimică”, a spus el. „Exporturile de ciment au fost complet oprite”, a precizat Rozenberg.

Transnistria depinde în mare măsură de asistenţa de la Moscova, iar liderii săi recunosc că gazul rusesc pe care l-au primit mult timp era furnizat gratuit, ca „asistenţă umanitară”. Sistarea gazului afectează operaţiunile de la centrala termică ce furnizează energie electrică atât pentru Transnistria, cât şi pentru o mare parte din zona controlată de guvernul central al Republicii Moldova. Activităţile centralei de la Cuciurgan au fost comutate pe cărbune, iar Ucraina, vecinul estic al Moldovei, s-a oferit să asigure aprovizionarea cu cărbune, dar autorităţile de la Tiraspol, proruse, nu au cerut ajutorul Kievului.

O mare parte a industriei din Transnistria a fost forţată să se închidă sau obligată să funcţioneze noaptea, când reţeaua electrică este mai puţin solicitată. Printre fabricile închise se numără o fabrică de ciment şi o oţelărie din oraşul Rîbniţa, aceasta din urmă reprezentând 35% din veniturile bugetare ale regiunii, explică Reuters.

Preşedinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru marţi o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate al Moldovei pentru a discuta despre energie. Atât Moldova, cât şi Transnistria au instituit starea de urgenţă.

Săptămâna trecută, autorităţile separatiste din regiune au declarat că economiile de energie le-au permis să reducă penele de curent de la opt ore pe zi la trei până la sfârşitul săptămânii. Dar o pană de curent de cinci ore fusese anunţată deja pentru luni.

Moldova, care denunţă invazia Rusiei în Ucraina, susţine că Moscova a provocat criza şi a sugerat transportul gazelor pe o rută prin Turcia, Bulgaria şi România. Gigantul rus Gazprom a transmis că nu va furniza gaze până când Moldova nu va achita o datorie pe care o estimează la 709 milioane de dolari, o valoare care este contestată de autorităţile moldovene.

Liderii Transnistriei spun că Moldova nu a făcut nimic pentru a atenua criza şi neagă că guvernul Moldovei s-ar fi oferit să ajute la achiziţionarea de energie din Europa de Vest, deşi există dovezi în acest sens.

La mai bine de 30 de ani după ce Transnistria a purtat un scurt război împotriva noului stat moldovean independent, regiunea continuă să coexiste alături de Moldova cu puţine tulburări. Cu toate acestea, cele 1.500 de „pacificatori” ruşi rămân în teritoriu, iar eforturile de soluţionare a disputei separatiste au înregistrat puţine progrese, menţionează Reuters.