Prim-ministra Estoniei, consternată de strângerea de mână a premierului ungar Viktor Orban cu „criminalul” Putin

Imaginile cu premierul Ungariei, stat membru al UE, dând mâna cu preşedintele rus Vladimir Putin au fost „foarte, foarte neplăcute” şi au sfidat logica, având în vedere trecutul Budapestei cu Moscova, a declarat miercuri premierul eston Kaja Kallas, relatează Reuters, citată de News.ro.

Ungaria cultivă legături mai strânse cu Rusia decât alte state din Uniunea Europeană şi este considerată principalul potenţial oponent la o decizie care urmează să fie luată în decembrie cu privire la deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, care ar necesita sprijinul unanim al celor 27 de membri ai blocului.

Cu mare fast, Viktor Orban şi Putin au avut marţi discuţii în China. Transmis de televiziunea rusă, Orban i-a spus lui Putin că nu a vrut niciodată să se opună Moscovei şi că încearcă să salveze contactele bilaterale.

„A fost foarte, foarte neplăcut să văd asta”, a declarat Kallas, unul dintre cei mai aprigi apărători ai Ucrainei, într-un interviu acordat Reuters la Paris. „Cum poţi să strângi mâna unui criminal, care a dus războiul de agresiune, mai ales venind dintr-o ţară care are o istorie precum cea a Ungariei?”.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis în martie un mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a copiilor din Ucraina.

„Nu este un trecut atât de îndepărtat ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, ceea ce au făcut ruşii acolo”, a spus Kallas.

Revolta maghiară din 1956 a fost zdrobită de tancurile şi trupele sovietice. Cel puţin 2.600 de maghiari şi 600 de soldaţi sovietici au fost ucişi în lupte.

După ce a purtat discuţii cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Kallas a declarat că aliaţii Ucrainei nu ar trebui să se lase distraşi de alte conflicte şi să îşi dubleze eforturile pentru a arăta că sunt implicaţi pe termen lung.

Prioritatea imediată, a spus ea, este de a „creşte costul agresiunii” prin adăugarea de noi sancţiuni, prin abordarea urgentă a eludării măsurilor existente şi prin găsirea unor modalităţi prin care Kievul să utilizeze activele îngheţate.

„Conflictul nu este îngheţat, este un război de uzură”, a spus ea. „De asemenea, este de înţeles că Rusia se gândeşte că poate îndura durerea mult mai mult decât o îndurăm noi şi el (Putin) chiar joacă pe acest lucru”.

Când a fost întrebată dacă alegerile din SUA de anul viitor ar putea schimba situaţia, ea a spus că aliaţii Washingtonului vor trebui să se descurce cu oricine ar fi la putere, dar că până acum, în discuţiile sale cu democraţii şi republicanii, a existat încă o voce puternică pentru susţinerea Ucrainei.

Cu războiul care face ravagii între Israel şi Hamas, atenţia imediată s-a abătut de la Ucraina şi a trecut la alte puncte fierbinţi din regiune, cum ar fi consecinţele după operaţiunea militară a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah şi tensiunile în creştere din Balcanii de Vest.

„Războiul din Orientul Mijlociu, bineînţeles, ia oxigenul de la toate celelalte discuţii. Aceasta este realitatea, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne pierdem interesul pentru aceste zone”, a declarat Kallas.