Premierul Estoniei declară că Rusia ar putea amenința granițele NATO în trei ani

Europa are între trei și cinci ani pentru a se pregăti pentru ca Kremlinul să revină ca o amenințare militară serioasă pe flancul estic al NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas pentru The Times. Primul ministru avertizează că alianța trebuie să „mențină poziția” față de Ucraina pentru a preveni un atac.

Kallas a sugerat că Rusia se află în spatele unui recent val de perturbări ale navigației GPS în sudul Mării Baltice, deși a spus că nu pare să vizeze în mod deliberat membrii NATO.

După o serie de eșecuri ucrainene pe câmpul de luptă, există îngrijorări tot mai mari în cadrul NATO cu privire la timpul pe care l-ar putea avea la dispoziție pentru a se pregăti pentru revenirea forțelor rusești la granițele sale după o eventuală încetare a focului.

Ziarul german Bild a scris că acest interval de timp ar putea fi de cinci până la nouă ani. Cu toate acestea, Kallas a declarat că perioada ar putea fi considerabil mai scurtă. „Serviciile noastre de informații estimează că va fi de trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina”, a spus ea. „Pentru că ceea ce vrea Rusia este o pauză pentru a-și aduna resursele și forța”.

Kallas se baza pe un raport al Serviciului estonian de informații externe (VLA), potrivit căruia Moscova considera Estonia și celelalte două state baltice drept „cea mai vulnerabilă parte a NATO” și ținta sa cea mai probabilă pentru atac.

VLA a declarat că cea mai mare prioritate a Kremlinului, după încheierea luptelor din Ucraina, ar fi reconstruirea rapidă a forțelor sale în districtul militar vestic rusesc, lângă granițele estice ale NATO. Acesta a declarat: „Din punctul de vedere al statelor baltice, Rusia are încă suficientă forță pentru a exercita o presiune militară credibilă în regiunea noastră.”

Drept urmare, Estonia face presiuni insistente pentru ca aliații săi occidentali să dubleze ajutorul militar acordat Ucrainei, în speranța unei lovituri decisive care ar opri ambițiile teritoriale ale Rusiei pentru anii următori.

Kallas a declarat că statele NATO trebuie să adopte pe termen lung o strategie față de Rusia similară cu cea din perioada Războiului Rece. Aceasta ar implica creșterea cheltuielilor de apărare ale fiecărui stat membru la cel puțin 2,5% din PIB și acordarea de timp pentru ca slăbiciunile structurale ale economiei și forțelor armate rusești să își facă simțite efectele. Se estimează că armata rusă a pierdut 300.000 de oameni în Ucraina.