Premierul Fico îl desemnează pe un fost membru al unui grup infracțional organizat pentru funcția de director al Serviciului de Informații slovac / Numele lui apare în cazul asasinării jurnalistului Ján Kuciak

Premierul Robert Fico l-a desemnat pe Tibor Gašpar, deputat Smer și fost șef al poliției naționale, drept cel mai serios candidat pentru postul de director al Serviciului de Informații slovac (SIS), relatează VSquare.org.

Această poziție, de șef al agenției integrate de informații interne și externe a Slovaciei, este una dintre cele mai importante din cadrul forțelor de securitate – și ar urma să fie ocupată de un om acuzat de mai multe infracțiuni penale. Printre acestea se numără apartenența la un grup infracțional organizat, care, potrivit anchetatorilor, a controlat de facto poliția înainte de 2018. Potrivit rechizitoriului, grupul anonim era condus de o rudă a lui Gašpar, Norbert Bödör, un oligarh apropiat de Smer.

Numele lui Gašpar a apărut, de asemenea, în cazul crimei lui Ján Kuciak, deși martorii și-au schimbat declarațiile cu privire la modul exact în care a fost implicat. Fostul polițist condamnat Pavol Vorobjov a declarat inițial poliției că Gašpar a fost cel care a ordonat „lustrația” sa ilegală în bazele de date ale poliției. Lustrația se referă aici la procesul de căutare a unei persoane în bazele de date ale statului pentru a obține toate informațiile personale despre aceasta, inclusiv adrese, numere de înmatriculare, informații despre rude etc.

În acest caz, informațiile au fost folosite în supravegherea jurnalistului de investigație de către echipa angajată de oligarhul și infractorul condamnat Marian Kočner. Rezultatele supravegherii au fost folosite, la rândul lor, de ucigașii lui Jan și ai logodnicei sale, Martina Kušnírová. Cu toate acestea, Vorobjov și-a schimbat ulterior mărturia.

„Tibor Gašpar este pentru mine unul dintre cei mai tari candidați pentru acest post [șef al SIS]”, a declarat în repetate rânduri premierul Robert Fico. El dorește să-l instaleze în funcția de șef al serviciilor de informații slovace, în ciuda dezaprobării președintei Zuzana Čaputová.

Coaliția de guvernare a decis chiar să schimbe legea astfel încât următorul director al SIS, dacă din întâmplare ar fi și deputat, să își părăsească pur și simplu cealaltă poziție de membru al Adunării Naționale a Republicii Slovace, în loc să renunțe la ea; dacă ar înceta să mai fie șef al SIS, și-ar putea recăpăta pur și simplu locul. Tehnic, Gašpar ar rămâne în continuare un membru al parlamentului, dar absent. Acest lucru ar însemna o protecție suplimentară din partea sa, deoarece și-ar putea păstra imunitatea în calitate de deputat (este necesar consimțământul parlamentar pentru o eventuală arestare preventivă a unui membru al parlamentului, ceea ce nu este cazul șefului SIS).

Experții spun că numirea unei astfel de persoane – și anume, o persoană care se confruntă cu acuzații penale – în funcția de director al serviciilor secrete reprezintă o amenințare serioasă la adresa credibilității SIS.

„După turbulențele și scandalurile din ultimii ani, SIS a încetat de mult timp să mai acționeze ca un partener credibil la nivel internațional. Posibila numire a lui Tibor Gašpar la conducerea serviciului nu face decât să confirme această stare de fapt, iar SIS va pierde prin această mișcare și ultimele rămășițe de încredere ale aliaților săi”, avertizează Andrea Michalcová, analist de securitate și director al Centrului pentru o Societate Informată din Praga. „În comunitatea de informații din străinătate, serviciile secrete slovace vor fi astfel adăugate la categoria în care nu se poate avea încredere, iar acestea vor putea face schimb de informații doar cu alte servicii compromise”, a mai spus Michalcová.

„Suntem mai mici decât Austria și Ungaria, mai vulnerabili, așa că trebuie să ne bazăm mai mult pe partenerii noștri internaționali în ceea ce privește schimbul de informații”, a declarat recent un oficial guvernamental slovac pentru VSquare, subliniind că este crucial pentru guvernul Fico să le demonstreze partenerilor din UE și NATO că sunt în continuare aliați de încredere.

Cu toate acestea, mai multe surse europene din comunitatea de securitate și de informații au confirmat pentru ICJK.sk și VSquare că mai multe servicii de informații aliate au încetat deja să mai împărtășească cu Slovacia informații mai sensibile despre războiul din Ucraina și chestiuni de contraspionaj privind Rusia și China.

Acest lucru a început atunci când noul guvern pro-rus al lui Fico a preluat puterea în octombrie 2023. Dar dacă Tibor Gašpar va deveni șeful SIS, situația cu schimbul de informații ar putea să se înrăutățească și mai mult și să ducă serviciile de informații slovace în izolare – mai ales că există acuzații serioase privind modul în care Gašpar și subordonații săi din poliție schimbau în mod ilegal informații sensibile cu infractorii.

Cine este Tibor Gašpar?

Tibor Gašpar a fost nevoit să demisioneze din funcția de președinte al poliției slovace după ce, în 2018, au început protestele legate de uciderea jurnalistului de investigație Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová.

După schimbarea de guvern din 2020, foștii săi subordonați l-au acuzat pe Gašpar de o serie de infracțiuni, iar în prezent este acuzat în mai multe cazuri. El este acuzat că a dat mită anchetatorilor de la NAKA (Agenția Națională de Criminalistică) pentru a influența cazuri sensibile din punct de vedere politic.

De asemenea, este acuzat că a influențat un martor și, cel mai important, că a fondat și a co-dirijat un grup infracțional organizat care ar fi condus de oligarhul Norbert Bödör, care este, de asemenea, membru al familiei sale. În luna decembrie a anului trecut, Gašpar a fost acuzat, de asemenea, că a luat parte la investigarea ilegală a unei cafenele deținute de politicianul de opoziție Milan Krajniak, pe când era președinte al poliției slovace.

Potrivit mărturiilor inițiale, Gašpar a fost, de asemenea, implicat indirect în supravegherea jurnaliștilor. Fostul ofițer de poliție și fost subordonat al lui Gašpar, Pavol Vorobjov, a declarat că Tibor Gašpar a fost cel care a ordonat verificări ilegale ale antecedentelor și căutări ilegale în bazele de date pentru diverși jurnaliști, inclusiv pentru Ján Kuciak.

Bazele de date ale poliției au furnizat apoi unui oligarh slovac cu importante legături politice și de crimă organizată, Marian Kočner, adresele sau numerele de înmatriculare ale acestor jurnaliști. Aceste informații au fost apoi folosite de echipa de supraveghere care lucra pentru Kočner și, în cazul lui Ján Kuciak, de către criminali.

Pavol Vorobjov a fost condamnat pentru implicarea sa în perchezițiile ilegale efectuate de poliție în bazele de date ale unui număr total de 140 de persoane. Pe lângă jurnaliști, el a invocat procedura și împotriva unor politicieni, cum ar fi fostul prim-ministru Igor Matovič și procurorul special Daniel Lipšic, în numele grupului infracțional care ar fi trebuit să fie condus de Bödör – cu Gašpar în calitate de secund.

Vorobjov a fost condamnat la doi ani de închisoare, dar a executat 17 luni de închisoare înainte de a fi eliberat condiționat de către instanță în aprilie 2023. Vorobjov a primit o pedeapsă mai mică deoarece a recunoscut faptele și a cooperat cu poliția. Cu toate acestea, el și-a schimbat ulterior mărturia despre Gašpar și despre verificările de fond ordonate de acesta.

Cine a comandat verificarea antecedentelor lui Ján Kuciak?

Marian Kočner a ordonat supravegherea jurnaliștilor. Acest lucru este confirmat de probe și de numeroase mărturii în cazul asasinării lui Ján Kuciak și a Martinei Kušnírová. Potrivit lui Peter Tóth, un fost agent SIS care a asamblat și coordonat echipa de supraveghere pentru Kočner, supravegherea a fost finanțată și de oligarhul Norbert Bödör (Bödör neagă acest lucru).

Prin intermediul lui Bödör, a declarat Tóth, datele care au fost dezgropate prin intermediul verificărilor poliției asupra antecedentelor jurnaliștilor monitorizați, inclusiv ale lui Ján Kuciak, au putut ajunge la Kočner și la echipa lui Tóth.

Vorobjov este direct responsabil pentru verificările ilegale ale antecedentelor jurnaliștilor. Deși uneori le-a dat sarcina subordonaților săi să efectueze aceste căutări, uneori le-a efectuat el însuși.

De exemplu, în cazul lui Ján Kuciak, prima căutare în baza de date nu conținea adresa exactă a lui Kuciak. Acest lucru s-a datorat faptului că Ján Kuciak tocmai își schimbase reședința permanentă în 2017. El a mutat-o din casa părinților săi în orașul Veľká Mača, unde el și Martina Kušnírová tocmai cumpăraseră o casă mai veche pe care o renovau pe cont propriu. Prin urmare, Vorobjov a căutat în mod repetat în bazele de date ale poliției pentru a obține adresa exactă din Veľká Macha.

Mesajele din aplicația Threema recuperate de pe telefonul mobil al lui Marian Kočner indică faptul că, ulterior, la câteva zile după ce Vorobjov a găsit adresa lui Kuciak, Marian Kočner s-a întâlnit personal cu Norbert Bödör. Ulterior, în aceeași zi, Kočner i-a trimis adresa lui Jan Kuciak lui Petr Tóth. O zi mai târziu, a început deja supravegherea jurnalistului de investigație.

Nu există nicio îndoială că Vorobjov a deținut în mâinile sale informații obținute ilegal din bazele de date ale poliției despre jurnaliști, inclusiv despre Ján Kuciak, și că Marian Kočner a primit aceste informații. Cu toate acestea, Vorobjov nu i le-a înmânat direct lui Kočner. Este probabil ca informațiile despre Kuciak să fi ajuns la acesta prin intermediul lui Gašpar și Bödör.

Faptul că Gašpar a fost implicat în verificările de fond a fost menționat de Vorobjov în declarația sa în fața anchetatorilor care lucrează la cazul asasinatului lui Ján Kuciak și Martina Kušnírová la 18 decembrie 2018, la care avem acces ca parte a proiectului Kočner’s Library – o scurgere gigantică de informații cu privire la investigația cazului de crimă – condus de OCCRP, o rețea internațională de jurnaliști de investigație.

„A fost „lustrată” la indicațiile conducerii Prezidiului Poliției, pentru președintele Tibor Gašpar”, a mărturisit Vorobjov la vremea respectivă despre motivul pentru care a efectuat căutările în baza de date despre Ján Kuciak. „A fost o schemă sub forma unei diagrame de relații… în acest sistem există mai multe date despre persoana respectivă, rudele sale în linie directă, date personale, documente, domiciliu. Această persoană, Ján Kuciak, a fost reprezentată în acest fel în această diagramă de relații.”

Vorobjov a mai declarat că i-a înmânat documentele cu datele personale ale lui Kuciak direct lui Tibor Gaspar: „Ulterior, după inspecție, am înmânat această diagramă de relații președintelui Poliției.” Tibor Gašpar a negat această afirmație în mărturia sa.

Mai târziu, însă, Vorobjov și-a schimbat brusc mărturia. La 7 mai 2019, acesta a susținut că nu își amintește cine i-a făcut cererea de verificare a antecedentelor. „Solicitarea respectivă a venit fie prin telefon, fie personal, în cursul unei activități oficiale”, a oferit Vorobjov în noua mărturie. „În mărturia mea anterioară am afirmat că a fost o solicitare din partea domnului Gašpar, dar, retrospectiv, trebuie să spun că a fost o presupunere din punctul meu de vedere, deoarece nu îmi amintesc exact de unde a venit solicitarea, în condițiile în care am primit sute de astfel de solicitări… în fiecare an”, a spus el în încercarea de a explica schimbările din mărturia sa.

De asemenea, el a negat cuvintele sale anterioare despre faptul că a predat rezultatele verificării antecedentelor președintelui poliției.

Într-o declarație modificată, Vorobjov a susținut că nici măcar nu-și amintește dacă a venit cineva să ia documentele, dacă le-a predat cuiva sau dacă le-a distrus. Această parte a mărturiei sale a fost, de asemenea, descrisă ca fiind „ilogică” de către judecătorii Tribunalului Penal Specializat în primul lor verdict privind cazul de crimă din 2020.

Ce sugerează alți suspecți despre Gašpar?

Deși memoria lui Vorobjov l-a trădat în timpul mărturiilor repetate, o altă persoană relevantă – Ludovít Makó – încă își amintește evenimentele. Potrivit anchetatorilor, Makó, fostul șef al biroului penal al Administrației Financiare (anchetatorii fiscali slovaci) și coacuzat în multe cazuri, a făcut parte, de asemenea, din grupul organizat presupus a fi condus de Bödör și Gašpar. Spre deosebire de aceștia, însă, Makó și-a mărturisit crimele.

Într-una dintre declarațiile sale, el a vorbit și despre verificările ilegale de antecedente și despre modul în care a fost încredințat de Pavol Vorobjov:

„Vorobjov a spus că a fost presat de conducere să ancheteze diverși jurnaliști și politicieni”, a mărturisit Makó cu privire la o conversație pe care ar fi avut-o cu persoana responsabilă de căutările ilegale în baza de date a poliției, în timp ce Makó și Vorobjov se aflau împreună în vacanță în Turcia. Makó a declarat că l-a întrebat pe Vorobjov dacă era „normal”, deoarece căutările ilegale în bazele de date, din punctul său de vedere, „au depășit limita”.

„La aceasta mi-a spus că nu a avut de ales, deoarece făceau presiuni asupra lui și apoi încercau să oficializeze unele dintre aceste lustrații cu cereri [inventate] de la NJFP (Unitatea Națională a Poliției Financiare – n.r.) a NAKA”, a declarat Makó despre răspunsul lui Vorobjov.

Faptul că Vorobjov a acționat la ordinele lui Tibor Gašpar în timpul lustrației este confirmat și de mărturia fostului șef al NAKA, Branislav Zurian.

Zurian a devenit șef al NAKA în 2019, după uciderea lui Ján Kuciak, care a avut loc în februarie 2018. În mai 2021, el a fost acuzat că a divulgat informații despre investigații către infractori. Cu toate acestea, în iunie 2021, acuzațiile au fost retrase de către Parchetul General. În 2023, Zurian a fost acuzat din nou de către Inspectoratul de Poliție, pentru ca în mai 2023 să fie din nou abandonat cazul de către Parchetul General.

Zurian a depus mărturie în fața anchetatorilor în 2021 într-un alt caz; tot acolo, el a descris modul în care l-a confruntat pe Vorobjov cu privire la comportamentul său în ceea ce privește examinarea ilegală a bazei de date a poliției pentru informații despre Ján Kuciak, deoarece versiunile anterioare ale lui Vorobjov nu aveau sens pentru el.

„După ceva timp, poate 30 de minute, Pavol Vorobjov a venit în biroul meu și mi-a spus cu o voce tremurândă că nu este responsabil de nimic. Că superiorii lui au vrut ca el să o facă. Mi-a adus un proces-verbal, scris pe o hârtie A4, în care se menționa că a efectuat lustrații la ordinul președintelui Poliției”, a spus Zurian în declarația sa, potrivit unui reportaj al TV Markíza.

Rămâne un mister unde a ajuns înregistrarea oficială că Tibor Gašpar a comandat căutarea în baza de date. Zurian le-a spus anchetatorilor că avea înregistrarea în seif. Ulterior, el le-a spus jurnaliștilor că se referea doar la o copie, deoarece predase originalul anchetatorilor care lucrau la cazul crimelor lui Ján Kuciak și Martina Kušnírová.

Șeful echipei de anchetă, Peter Juhás, a declarat că nu a văzut niciodată documentul. Acesta nu se află nici printre documentele din dosarele de investigație care au făcut obiectul unor scurgeri de informații, la care ICJK.sk are acces în cadrul proiectului Kočner’s Library. Zurian nu a arătat publicului nici originalul, nici presupusa copie.

De asemenea, scrie jurnalistul VSquare, „i-am cerut lui Tibor Gašpar să răspundă la întrebările dacă, în calitate de președinte al poliției, știa despre perchezițiile în baza de date a jurnaliștilor, inclusiv a lui Ján Kuciak; dacă le-a ordonat; dacă le-a preluat de la subalternii săi; și dacă le-a predat rudei sale Norbert Bödör. Am trimis întrebările la adresa sa oficială de e-mail, pe care o are în calitate de membru al Adunării Naționale a Republicii Slovace”.

„El a adus în politică ceva ce nu a mai existat de mult timp. Calm, profesionalism, exprimare profesională, este întotdeauna bine pregătit. Se leagă cu ideea mea că mi-aș dori exact o astfel de persoană în fruntea SIS”, spunea Robert Fico despre Tibor Gašpar în decembrie 2023.

Cu toate acestea, președinta Zuzana Čaputová îi stă în prezent în calea lui Gašpar pentru a conduce SIS. Ea a declarat deja în timpul formării guvernului că „dacă persoana acuzată ar deveni ministru de interne, aș considera că este o nominalizare foarte discutabilă”, adăugând că președintele ar trebui să poată respinge un candidat în privința căruia are îndoieli serioase. Ea a anunțat aceeași abordare pentru șeful SIS. Ea a acționat în consecință în august 2023, când l-a demis pe șeful SIS, Michal Aláč, după ce acesta a fost acuzat într-un alt caz penal.

Cu toate acestea, Fico contestă argumentele președintelui: „Dacă președintele a luat apărarea echipei Čurilla… atunci nu văd de ce ar fi o problemă ca o persoană care este acuzată să nu fie directorul Serviciului de Informații slovac”, a declarat Fico, comparând acuzațiile anchetatorilor NAKA conduși de Ján Čurilla, care au investigat numeroase cazuri de corupție ale unor persoane apropiate de guvernele anterioare ale lui Fico și care se confruntă cu anchete penale bazate în principal pe înregistrări manipulate, cu cazurile fostului președinte al poliției.