Premierul francez Bayrou, confruntat cu a şasea moţiune de cenzură pe fondul unui scandal de abuzuri sexuale

Prim-ministrul francez François Bayrou se confruntă miercuri cu a şasea moţiune de cenzură, fragilizat de un scandal de violenţe şi agresiuni sexuale petrecute într-o şcoală catolică timp de decenii şi în legătură cu care opoziţia îl acuză că ar fi minţit, transmite AFP, citată de Agerpres.

Moţiunea a fost depusă de Partidul Socialist (PS), singura formaţiune de stânga dispusă până acum să colaboreze într-o anumită măsură cu guvernul – spre deosebire de ecologişti, comunişti sau stânga radicală.

Moţiunea va fi examinată la sfârşitul după-amiezii, însă nu are şanse de reuşită fără sprijinul partidului Rassemblement national (RN, extrema dreaptă).

Textul moţiunii face referire la cazul violenţelor de la şcoala Notre-Dame-de-Bétharram – unde au învăţat şi o parte din copiii lui Bayrou -, afirmând că ‘premierul nu se poate sustrage întrebărilor legitime ale victimelor şi apropiaţilor lor, ale reprezentanţilor naţionali şi ale presei’.

‘Bétharram’, instituţie catolică aproape bicentenară, cu un internat cu reputaţie ‘strictă’, se află în centrul unei vaste anchete privind cazuri de violenţe, agresiuni sexuale şi violuri.

Miercuri, în cadrul anchetei, parchetul din Pau a anunţat plasarea în detenţie a trei bărbaţi suspectaţi de ‘violuri cu circumstanţe agravante, agresiuni sexuale circumstanţe agravante şi/sau violenţe cu circumstanţe agravante’.

Anunţul survine la patru zile după ce Bayrou s-a întâlnit la Pau – oraş din sud-vestul Franţei unde Bayrou este primar – cu asociaţia victimelor.

Potrivit mai multor avocaţi şi martori intervievaţi de AFP, la Bétharram pedepsele corporale – pălmuiri, violenţe, adolescenţi lăsaţi în lenjerie intimă în plină iarnă – erau foarte frecvente.

În total au fost depuse 112 plângeri pe lângă parchetul din Pau, care a deschis anul trecut o anchetă pentru violenţe, agresiuni sexuale şi violuri comise mai ales între 1970 şi 1990.

François Bayrou, fost candidat centrist la prezidenţiale, a fost ministru al educaţiei între 1993 şi 1997.

El se apără spunând că ‘nu a fost informat niciodată’ despre cele petrecute la Bétharram şi că a dispus o inspecţie generală în 1996 după depunerea unei prime plângeri de către un elev, coleg de clasă al fiului său, pălmuit violent de supraveghetorul general.

‘Credeţi că ne-am fi trimis copiii în şcoli despre care s-ar fi suspectat sau afirmat că se petrec lucruri de acest fel?’, a întrebat el în Adunarea Naţională, după ce mai mulţi deputaţi l-au acuzat că a minţit.

Pe de altă parte, un jandarm responsabil cu ancheta cu privire la părintele Carricart, ex-director al instituţiei acuzat de viol în 1998, a vorbit despre o ‘intervenţie’ a lui François Bayrou, pe atunci deputat, pe lângă justiţia de la acea vreme.

Judecătorul care anchetează cazul de viol a mai relatat în mai multe media că Bayrou a ‘făcut demersul de a veni’ să îl vadă atunci când preotul era în detenţie, dar nu i-a vorbit ‘niciodată’ despre dosar.

Marţi, Bayrou a repetat că nu a intervenit ‘niciodată’, ‘nici de aproape, nici de departe’ pe lângă justiţie.

Franţa navighează în ape tulburi de când preşedintele Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Naţională la începutul lunii iunie, în urma derutei taberei sale la alegerile europarlamentare. De atunci, Adunarea este divizată în trei blocuri (stânga, centru-dreapta şi extrema dreaptă), însă niciunul nu dispune de o majoritate.

Stânga mai reproşează guvernului Bayrou că a făcut prea multe concesii RN, iar prim-ministrul este criticat că a evocat recent un ‘sentiment de copleşire’ de către imigraţie în Franţa.

Bayrou a fost ministru al justiţiei pentru scurt timp în 2017, înainte de a demisiona din cauza unei anchete privind suspiciuni de angajări fictive.