Premierul grec Kyriakos Mitsotakis, al cărui partid conservator a obținut duminică o victorie electorală zdrobitoare, dar fără majoritate absolută Parlament, a indicat că va solicita un scrutin repetat în încercarea de a guverna singur

Partidul Noua Democrație al lui Mitsotakis a avut un avans de 20% față de principalul său rival, SYRIZA (stânga radicală), potrivit rezultatelor aproape complete. Dar noul sistem electoral de reprezentare proporțională a însemnat că procentul de 40% din voturi nu a fost totuși suficient pentru a obține majoritatea celor 300 de locuri din Parlament. Pentru a forma un guvern, el va trebui fie să caute un partener de coaliție dintr-un partid mai mic, fie să se îndrepte spre un al doilea scrutin, relatează Associated Press.

UPDATE Premierul conservator grec Kyriakos Mitsotakis a cerut luni organizarea de noi alegeri „posibil pe 25 iunie”, la o zi după ce și-a asigurat o victorie largă, dar care nu îi asigură majoritatea, potrivit agenției AFP.

„Ne vom îndrepta spre noi alegeri… cât mai curând posibil”, i-a spus el președintelui Katerina Sakellaropoulou.

Mitsotakis a adăugat că nu există nicio posibilitate de a forma un nou guvern în cadrul actualului parlament.

Anterior, premierul Mitsotakis a declarat că va „urma toate procedurile constituționale”, dar și-a menținut opinia că actualul sistem electoral care a creat necesitatea unei coaliții seamănă cu „un târg de partide”.

„Fără îndoială, cutremurul politic care a avut loc astăzi ne cheamă pe toți să accelerăm procesul pentru o soluție guvernamentală definitivă, astfel încât țara noastră să poată avea o mână experimentată la cârma ei cât mai curând posibil.”

Susținătorii entuziasmați ai Noii Democrații s-au adunat în fața sediului partidului din Atena, aclamând și fluturând steaguri ale partidului.

Un al doilea scrutin, care va avea loc probabil la sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, ar urma să se desfășoare în conformitate cu o nouă lege electorală care acordă mandate bonus partidului situat pe primul loc, facilitându-i astfel formarea unui guvern monocolor.

Alegerile de duminică au fost primele alegeri din Grecia de când economia sa a încetat să mai fie sub supravegherea strictă a creditorilor internaționali care au furnizat fonduri de salvare în timpul crizei financiare de aproape zece ani a țării.

Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, în vârstă de 48 de ani, a ocupat funcția de prim-ministru în timpul unora dintre cei mai tumultuoși ani ai crizei și s-a luptat să recâștige sprijinul larg de care s-a bucurat atunci când a fost adus la putere în 2015 pe baza promisiunii de a inversa măsurile de austeritate impuse de împrumuturile internaționale. El l-a sunat pe premierul Mitsotakis duminică seara pentru a-l felicita pentru victorie.

„Rezultatul este excepțional de negativ pentru SYRIZA”, a spus Tsipras în primele declarații după ce a devenit clară înfrângerea dramatică a partidului său. „Luptele au învingători și învinși”.

Tsipras a declarat că partidul său se va aduna pentru a examina rezultatele și modul în care acestea au fost obținute. „Cu toate acestea, ciclul electoral nu s-a încheiat încă”, a spus el. „Nu ne permitem luxul de a avea timp. Trebuie să realizăm imediat toate schimbările necesare pentru a putea lupta în următoarea bătălie electorală crucială și finală în cele mai bune condiții posibile.”

Pe măsură ce decalajul masiv dintre primele două partide a devenit evident, susținătorii SYRIZA și-au exprimat consternarea.

„Îmi pare foarte rău de starea teribilă a acestor oameni (care au votat pentru Noua Democrație)”, a declarat Georgi Koulouri, susținător al SYRIZA, care se afla lângă un chioșc de campanie SYRIZA în centrul Atenei. „Oamenii care înțeleg poziția lor – sărăcia și mizeria în care au fost puși – și totuși îi votează, merită ceea ce primesc”.

Mitsotakis, în vârstă de 55 de ani, un fost director bancar cu studii la Harvard, a câștigat alegerile în 2019 pe baza promisiunii unor reforme orientate spre afaceri și a promis să continue reducerile de taxe, să stimuleze investițiile și să susțină ocuparea forței de muncă în clasa de mijloc.

Un avans constant de care s-a bucurat în sondajele de opinie în perioada premergătoare alegerilor a alunecat în urma unui dezastru feroviar din 28 februarie, în care au murit 57 de persoane. Autoritățile au declarat că un tren interurban de pasageri a fost pus din greșeală pe aceeași linie ferată cu un tren de marfă care venea din sens opus, iar mai târziu s-a dovedit că stațiile de trenuri erau slab dotate cu personal și că infrastructura de siguranță era defectă și depășită.

De asemenea, guvernul a fost afectat de un scandal de supraveghere în care jurnaliști și politicieni greci importanți au descoperit programe spion pe telefoanele lor. Dezvăluirile au adâncit neîncrederea între partidele politice ale țării.

Campania SYRIZA s-a concentrat foarte mult atât pe scandalul interceptărilor telefonice, cât și pe accidentul de tren.

Partidul PASOK (social democrat), odinioară dominator al Greciei, depășit de SYRIZA în timpul crizei financiare din Grecia din 2009-2018, a avut, de asemenea, o evoluție bună la votul de duminică, obținând puțin peste 11%. Liderul său, Nikos Androulakis, în vârstă de 44 de ani, s-a aflat în centrul scandalului interceptărilor telefonice, în care telefonul său a fost vizat pentru supraveghere.

Relația proastă a lui Androulakis cu Mitsotakis, pe care îl acuză că a mușamalizat scandalul interceptărilor telefonice, înseamnă că un potențial acord de coaliție cu conservatorii ar fi dificil. Relația sa cu Tsipras este, de asemenea, proastă, după ce acesta l-a acuzat că a încercat să racoleze votanți ai PASOK.

De la venirea sa la putere în 2019, Mitsotakis a obținut o creștere neașteptat de mare, o scădere abruptă a șomajului și o țară pe punctul de a reveni la categoria „investment grade” pe piața globală de obligațiuni pentru prima dată de când a pierdut accesul la piață în 2010, la începutul crizei financiare.

Datoriile către Fondul Monetar Internațional au fost achitate anticipat. Guvernele europene și FMI au injectat 280 de miliarde de euro (300 de miliarde de dolari) în economia Greciei sub formă de împrumuturi de urgență între 2010 și 2018, pentru a evita falimentul membrului zonei euro. În schimb, creditorii au cerut măsuri punitive de reducere a costurilor și reforme care au dus la o reducere a economiei țării cu un sfert.