Premierul grec propune recunoașterea căsătoriei cuplurilor homosexuale și dreptului de adopție, biserica ortodoxă se opune. 49% dintre greci resping căsătoriile între persoanele de același sex

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis va deschide oficial miercuri dezbaterea în problema căsătoriei între persoanele de același sex, clarificând că va exista „egalitate în ceea ce privește căsătoria”, adică va prezenta un proiect de lege care va recunoaște dreptul la căsătorie civilă și pentru cuplurile de același sex, transmite Kathimerini, citată de Rador.

Proiectul de lege le va recunoaște și dreptul la adopție, cu scopul de a proteja drepturile copiilor pe care îi au deja astfel de cupluri, drepturi care astăzi nu sunt recunoscute. În practică, aceasta înseamnă că va fi recunoscut tutore și bărbatul sau femeia care nu este părintele biologic al copilului, situație care creează multe probleme în prezent.

Cu toate acestea, proiectul de lege nu va prevedea dreptul la reproducerea asistată medical, de exemplu printr-o mamă surogat. Dreptul la adopție este recunoscut în Grecia din 1946 pentru bărbații singuri și este, de asemenea, protejat de Constituție.

Scopul guvernului este să organizeze o dezbatere în detaliu a proiectului de lege, iar premierul grec va explica ce anume vrea mai exact pentru ca și societatea să știe.

”Lăsați copiii” – linia pe care merge Biserica Ortodoxă

”În numele copilului” – acesta ar putea fi titlul confruntării deja în desfășurare între guvernul grec și Biserica Ortodoxă Greacă, declanșată de intenția guvernului de a legifera căsătoria cuplurilor de același sex. Inițiativa Sfântului Sinod de a trimite cu câteva zile înainte de Crăciun o circulară Arhiepiscopiei Atenei și mitropoliilor, prin care își exprimă opoziția față de căsătoria între persoane de același sex și față de calitatea de părinte în cuplurile homosexuale, nu este străină de informațiile că guvernul intenționează să accelereze inițiativa legislativă pe această temă, fără a o mai amâna până după alegerile europarlamentare, așa cum se discutase la un moment dat.

De la Palatul Maximou (sediul guvernului grec) se transmite că nimeni nu trebuie să se grăbească să ia o poziție în această problemă și este bine ca toată lumea să aștepte legea pe care guvernul o va prezenta. Este vorba însă despre un exercițiu delicat de echilibru întrucât se caută acele formulări care, pe de o parte, vor îndeplini angajamentul de legiferare a căsătoriilor cuplurilor de același sex în termen de patru ani și care, pe de altă parte, vor atenua reacțiile adverse cat mai mult posibil.

În tot acest timp, în spatele scenei are loc o luptă acerbă pentru influență. Din partea Bisericii, se consideră că există o încercare metodică de a promova, potrivit ierarhilor, o îndoielnică instrumentalizare a drepturilor omului. Se vorbește de lobby presant, în special din partea consilierului premierului Alexis Patelis, care, după cum spune un ierarh, „nu are altă treabă decât să facă presiuni asupra parlamentarilor să voteze această lege”.

Însă și Biserica face presiuni, în felul ei, asupra parlamentarilor să nu voteze această lege, mai ales că legătura dintre politicieni și Biserică este puternică, întrucât mulți aleși ai poporului au cautat din totdeauna să-și asigure sprijinul Bisericii și voturile enoriașilor. Acest lucru oferă o bază puternică Bisericii și preoților pentru a se angaja într-o luptă care să creeze un climat cât mai larg de opoziție și refuz față de legiferarea căsătoriei cuplurilor de același sex.

În aceste condiții, guvernul va încerca să îndrepte discuția cu accent pe drepturile copilului, adică să arate că instituția familiei a evoluat, că în jurul nostru există familii cu caracteristici diferite de cele ale familiei tradiționale și că în aceste familii copiii se află într-un vid juridic, întrucât în cuplurile de același sex calitatea de părinte a părintelui nebiologic nu este recunoscută. Argumentul central, care a fost deja formulat public, este că în astfel de familii de „tip nou”, dacă părintele biologic decedează sau este în imposibilitatea de a exercita autoritatea părintească, celuilalt părinte nu îi este recunoscut niciun drept cu privire la creşterea copilului, care va ajunge în structuri şi servicii de asistenţă socială.

Tot asupra copiilor concentrează dezbaterea și Biserica, dar cu o cu totul altă abordare. De altfel, după cum spune un ierarh, „toată această mobilizare se face pentru copii. Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex nu are alt scop. Chiar dacă nu există o astfel de referire în legea respectivă, prin recurs la justiție părțile interesate vor câștiga dreptul la adopție, în contextul egalității. Iar în această discuție Biserica ridică obiecții puternice, întrucât consideră că orice formă de familie diferită de cea tradițională nu este acceptabilă.

„Care va fi mediul normal între doi părinți de același sex? Este afectată și identitatea copilului. Chiar și în ceea ce privește sexualitatea lui se va simți divizat. Lumea trebuie să înțeleagă că toată această dezbatere este o dinamită la fundamentele societății umane. Ce înseamnă toate acestea? Ce înseamnă „gen”? Din punct de vedere medical, biologic? Acestea sunt stări schizofrenice. Este vorba de un terci care creează oameni fără identitate”.

Liniile de demarcație au fost deja trasate, iar războiul de tranșee a început. Întrebarea este în ce măsură va escalada. Arhiepiscopul Ieronim al Greciei, care a avut o primă intervenție publică înainte de Crăciun și și-a exprimat dezacordul față de căsătoria cuplurilor de același sex, a anunțat că acceptă propuneri, inclusiv pentru adunări populare, o propunere care însă este tratată cu rezerve de o mare parte a ierarhilor.

Aproape jumătate din greci se opun

Aproape jumătate din greci pare a fi împotriva căsătoriei cuplurilor homosexuale, potrivit unui nou sondaj realizat de compania Alco și citat de To Vima.

Potrivit datelor, 49% spun că nu sunt de acord cu căsătoria între persoane de același sex. În rândul alegătorilor partidului de guvernământ, Noua Democrație, acest procent este chiar mai mare, 58%. Din eșantionul total, 35% sunt de acord, dar acest procent scade la 28% în rândul alegătorilor Noii Democrații.

Potrivit sondajului, 56% dintre respondenți au spus că 2024 va fi „mai rău” sau „la fel de rău” pentru Grecia ca și 2023, în timp ce 37% au vorbit fie despre un an mai bun, fie despre unul la fel de bun ca 2023. La întrebarea legată de așteptările cu privire la situația financiară a familiei, 60% au spus că 2024 va fi mai rău sau la fel de rău ca 2023.

18,1% este diferența în intențiile de vot în perspectiva alegerilor europene între partidul de guvernământ, Noua Democrație, și partidul dat de sondaje pe poziția a doua, PaSoK (Partidul Socialist). Mai exact, Noua Democrație figurează cu 30,3% din intențiile de vot, urmată de PaSoK cu 12,2% și SYRIZA (Stânga Radicală) cu 11,8%.

Noua Democrație înregistrează unele pierderi din cauza dezbaterii cu privire la căsătoriile între persoanele de același sex, pierderile de electorat îndreptându-se în special spre partidul naționalist Soluția Greacă. Partidul Comunist KKE este la un pas de a obține un procent de două cifre, înregistrând 9,7%. Urmează Soluția Greacă cu 5,9%. Celelalte partide de extremă dreaptă (Niki si Spartanii) sau extremă stângă (Cursul Libertății, Noua Stângă și MeRa 25) se situează, fiecare, undeva între 2,1-2,8%. (Traducerea: Carolina Ciulu)