Premierul moldovean desemnat, Dorin Recean: Neutralitatea ar putea în curând să nu ne mai ajute

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este un instrument de politică externă care, s-ar putea, foarte curând, să nu mai funcţioneze, motiv pentru care este necesar ca noi să ne consolidăm capacitatea de apărare, a declarat joi în plenul parlamentului de la Chişinău premierul desemnat Dorin Recean în timpul prezentării programului său de guvernare, relatează Deschide.md, citată de Agerpres.

”Nu trebuie să confundăm apărarea cu neutralitatea. Neutralitatea nu ne asigură securitate în caz de agresiune. Dacă nu depunem efort pentru a consolida capacitatea de apărare, atunci ce facem? Vine agresorul, dar noi ne luăm valizele şi fugim? Nu cred că este normal’, a declarat Dorin Recean, care înainte de desemnarea în calitate de premier a fost secretarul Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova.

Pe parcursul a peste 30 de ani, unii politicieni moldoveni au promovat narativul precum că ”dacă suntem neutri, atunci automat suntem şi apăraţi”, ceea ce reprezintă un fals.

În acelaşi timp, el a declarat că Republica Moldova este supusă atacurilor hibride din partea Federaţiei Ruse, transmite Radio Chişinău.

În toamna anului trecut au avut loc mai multe atacuri de acest gen, iar autorităţile se aşteaptă ca intensitatea acestora să crească în perioada următoare, a subliniat premierul desemnat, adăugând totodată că instituţiile statului sunt pregătite să facă faţă acestor provocări.

”Într-adevăr, în toamnă s-au cheltuit sume enorme furate anterior de la cetăţenii Republicii Moldova pentru ca să se influenţeze procesele politice de la Chişinău şi să răstoarne guvernarea”, a spus el, referindu-se la partidul controversatului oligar Ilan Şor, care se ascunde în Israel după ce a fost învinuit de delapidarea şi spălarea a peste 5.000.000.000 de lei (moldoveneşti) de către justiţia de la Chişinău, şi la celălalt oligarh fugar Vladimir Plahotniuc.

”Astfel, grupurile criminale credeau că vor putea scăpa de pedeapsă. Ei cumva sau aliniat cu eforturile Federaţiei Ruse de a ataca hibrid Republica Moldova şi a determina o schimbare a politicii externe a Chişinăului, dar şi a deturna parcursul european al ţării. Riscurile persistă, însă, în acelaşi timp vă dau asigurare că instituţiile Republicii Moldova sunt pregătite să facă faţă acestor atacuri şi deja fac faţă acestora”, a declarat Dorin Recean.

Separat, preşedintele Coaliţiei pentru Unitate şi Bunăstare (CUB) de la Chişinău, Igor Munteanu, i-a cerut premierului desemnat să dispună efectuarea unor controale riguroase la uzinele militare din dreapta şi stânga Nistrului, unde s-ar produce componente militare pentru forţele armate ruse, notează Ziarul Naţional din Chişinău.

„La Tighina, Chişinău şi Orhei există patru întreprinderi militare ruseşti, care sunt conectate în acest moment la sistemul de război rus. La aceste uzine se produc componente şi subcomponente pentru muniţii, rachete şi avioane, în pofida faptului că R. Moldova pretinde că este un stat neutru”, a indicat Munteanu într-o conferinţă de presă.

„Aceste activităţi nu fac decât să asigure statului agresor armele cu care este distrusă Ucraina, armele cu care sunt ucişi civilii din Ucraina”, a spus el.

Anterior, Munteanu afirmase că cele patru uzine militare ruseşti – „Topaz” din Chişinău, „Aspa” din Orhei, „Benderski maşino-stroitelinîi zavod” şi „Pribor” de la Tighina produc componente pentru rachetele ruseşti S-22, S-59, iar unele proiectează maşini speciale pentru prelucrarea paletelor pentru motoare de avioane şi compresoare, staţii de preparare a electroliţilor, generatoare de impuls, sisteme de control automate, piese de precizie, metale, propulsoare electrice etc. „Uzina „Aspa” din Orhei a produs până nu demult piese pentru concernul militar rusesc „Krasnîi oktiabri”, care e lider mondial la motoare pentru avioane de vânătoare MIG”, specificase liderul CUB.

În acelaşi timp, Igor Munteanu a cerut noului guvern, care se aşteaptă să fie învestit în cursul zilei de joi, excluderea Rusiei din formatul de negocieri „5+2” privind reglementarea conflictului din Transnistria, introducerea vizelor pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, precum şi excluderea din structurile decizionale a persoanelor cu studii în şcolile de spionaj ruseşti, cum ar fi absolvenţi ai MGIMO (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova), Iniaz (Institutul de limbi străine) ori instituţii de învăţământ ruseşti purtând numele lui Iuri Andropov, fost şef al KGB şi ex-secretar general al PCUS.