Premierul Ciucă despre disputa CCR-CJUE privind supermaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale: Prevalenţa dreptului Uniunii Europene e înscrisă în Constituţia României. CCR a dat un comunicat, nu o decizie
„Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România. Eu din ce am putut să înţeleg a fost vorba de un comunicat şi nu de o poziţie oficială a Curţii Constituţionale”, a declarat premierul Nicolae Ciucă la Horezu, fiind întrebat de jurnalişti despre disputa CCR-CJUE privind supermaţia dreptului european asupra legislaţiei naţionale.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru G4Media.ro, că poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvenrului de recunoaștere a supremației dreptului european a rămas neschimbată. Predoiu susține că poziția guvernului a fost comunicată și la Bruxelles în două rânduri.
”Poziția oficială a Ministerului Justiției și a Guvernului a fost exprimată prin scrisoarea transmisă comisarului Reynders încă din luna noiembrie, în sensul recunoașterii supremației dreptului european și a rămas neschimbată. Poziția a fost reiterată în cadrul întâlnirii ministrului justiției cu comisarul Reynders din luna decembrie 2021 în marja JAI. Miniserul a comunicat public pe marginea întâlnirii inclusiv acest detaliu”, a declarat ministrul Predoiu pentru G4Media.ro.
Context. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, pe 21 decembrie, că judecătorii naționali pot să nu aplice, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate. CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.
Curtea Constituțională a României a respins, într-un comunicat dat publicității pe 23 decembrie, decizia majoră a Curții de Justiție a UE, potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE.
”În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, se arată în comunicatul CCR.
Reamintim că, printr-o decizie din vară, CCR a interpretat o altă hotărâre CJUE din 18 mai 2021 în sensul că dreptul european are întâietate în fața dreptului național, doar în privința legislației infra-constituționale, adică legislația mai prejos de Constituție. În plus, CCR a decis că judecătorii naționali nu pot lăsa neaplicate decizii CCR, invocând faptul că se opun dreptului european și unor decizii ale CJUE.
România, la pachet cu Polonia
După ce radioul public austriac ORF și cel luxemburghez RTL au scris că România devine, alături de Polonia, o problemă pentru Uniunea Europeană, a venit rândul presei germane, elvețiene și belgiene să abordeze subiectul.
Până la reacția ministrului Predoiu, solicitată de G4Media.ro, nici un înalt demnitar din România nu s-a pronunțat pe acest subiect. CCR este condusă de președintele Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD.
Trei asociații de magistrați i-au cerut, marți, ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să promoveze rapid cinci măsuri legislative pentru ca România să nu intre în procedura de sancționare (infringement) declanșată de Comisia Europeană ca urmare a unei decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE).
Reacții politice
Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Iulia Scântei (PNL), a scris, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că este “o glumă proastă” să citeşti pe siteul Curţii Constituţionale a României că este nevoie de revizuirea Constituţiei pentru respectarea deciziilor CJUE .
Scântei a precizat că reacţia Curţii la decizia CJUE privind supremaţia dreptului european nu reprezintă poziţia oficială a plenului CCR şi poate fi cel mult o părere juridică a preşedintelui CCR, Valer Dorneanu. Președinta Comisiei Juridice din Senat mai subliniază că acel comunicat al CCR nu are efect juridic
Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, a cerut demisia judecătorilor CCR care au pronunțat decizii prin care încalcă dreptul Uniunii Europene.
El a anunțat că va depune un proiect legislativ de abrogare a art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, în baza căruia judecătorii au fost sancționați pentru încălcarea unor decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a criticat decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene potrivit căreia judecătorii instanțelor naționale pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE, iar caracterul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) este obligatoriu.
AUR atrage atenția că decizia CJUE ar reprezenta ”un veritabil atac la independența României, dar și la independența fiecărui stat membru UE”.
”Deși decizia din data de 21 decembrie 2021 este pronunțată într-o cauză a României, principiile acesteia sunt aplicabile oricărui stat membru al Uniunii Europene”, se mai arată în comunicatul AUR.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
74 comentarii