Premierul Republicii Moldova va cere joi instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic, din cauza situaţiei din Transnistria / Riscul unei crize de energie electrică şi şantajul Gazprom

Premierul Dorin Recean se va duce joi în Parlamentul de la Chişinău pentru a solicita declararea stării de urgenţă în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, în condiţiile în care tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina va fi sistat la sfârşitul anului, riscând să aducă regiunea transnistreană şi implicit Republica Moldova într-o situaţie critică în ceea ce priveşte furnizarea curentului electric, transmite News.ro.

Cabinetul de miniştri a aprobat miercuri raportul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale privind necesitatea declarării stării de urgenţă, iar guvernul a decis să propună Parlamentului să declare stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 16 decembrie 2024, relatează NewsMaker.

Această măsură este necesară în contextul riscurilor majore la adresa securităţii energetice a Republicii Moldova şi eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului, determinate de incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către Gazprom către regiunea transnistreană, mai ales în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina, se arată într-un comunicat al Guvernului de la Chişinău.

Premierul Dorin Recean spune că problema nu este neapărat sistarea tranzitului gazelor ruseşti pe teritoriul ucrainean, pentru că există căi de livrare a gazului natural către Republica Moldova în general şi către stânga Nistrului în particular. El sugerează că ţine mai degrabă de o intenţie a companiei Gazprom, monopol de stat, care nu o dată a fost folosită de Kremlin pentru a servi unor scopuri politice.

„Nu există nicio problemă de tranzit – sunt căi de livrare a gazului natural către Republica Moldova şi către stânga Nistrului. Dacă intenţia Gazpromului se va materializa, ea se va solda cu o criză umanitară care vine din două surse. Prima este lipsa de resurse energetice pentru necesităţile de bază, în mijloc de iarnă. Al doilea lucru este lipsa de venituri pentru aceşti oameni, ca să-şi cumpere bunurile de bază. Acesta este contextul şi problemele care trebuie să le rezolve Guvernul Republicii Moldova”, a declarat premierul Dorin Recean.

„Sistarea furnizării de gaze naturale către regiunea transnistreană de către Gazprom, în baza contractului existent dintre Moldovagaz şi Gazprom, va genera o iminentă criză umanitară în regiunea transnistreană, precum şi riscuri inevitabile pentru asigurarea stabilităţii sectorului electroenergetic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe ambele maluri ale Nistrului. La moment, în regiune, locuiesc circa 300 de mii de cetăţeni moldoveni care riscă să se confrunte cu o situaţie fără precedent, când la mijloc de iarnă ar putea rămâne fără gaz şi energie electrică”, a arătat şi viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian.

Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu îşi va prelungi acordul de tranzit al gazelor pe care îl are cu Rusia după ce acesta expiră la 31 decembrie, crescând riscul unei întreruperi a livrărilor de gaz rusesc către mai multe ţări din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova.

Moldova a primit aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia prin Ucraina, iar din 2022, Transnistria şi Chişinăul au convenit că tot gazul rusesc primit de Moldova va merge în regiunea separatistă.

Transnistria are la Cuciurgan o mare centrală electrică alimentată cu gaz rusesc, iar Chişinăul, la rândul său, cumpără energie electrică din regiunea transnistreană la un preţ fix relativ scăzut.

Săptămâna trecută, Recean l-a demis pe ministrul energiei, Victor Parlicov, şi a îndemnat organismele de stat care sunt responsabile de energie să se pregătească pentru diverse scenarii, inclusiv întreruperea alimentării cu energie electrică de la centrala electrică din Transnistria.

Guvernul de la Chişinău avertizase anterior că întreruperea livrărilor prin Ucraina este un scenariu „foarte realist” şi că, dacă Kievul opreşte acest tranzit, gazul poate fi livrat prin conducta TurkStream către Turcia şi apoi prin Bulgaria şi România către Moldova. Înainte de a fi demis, ministrul energiei se deplasase în Rusia pentru discuţii cu compania Gazprom, dar nu a primit un răspuns la variantele pe care le propunea.

În prezent, capacitatea de import a energiei electrice în Republica Moldova este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, care este insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din ţara vecină, a explicat Guvernul de la Chişinău.

Totodată, în lipsa gazelor naturale de la Gazprom, Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan nu va putea asigura producţia necesară de energie electrică în aceleaşi condiţii. Astfel, chiar şi în condiţiile în care va fi acoperit deficitul creat de energie electrică pe întreg teritoriul ţării, preţul acesteia va fi afectat semnificativ, mai ales pentru locuitorii din stânga Nistrului, arată comunicatul Chişinăului.

De aceea, pe parcursul stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare şi a coordona acţiunile necesare în vederea asigurării resurselor energetice, dar şi a depăşirii consecinţelor umanitare ale acesteia.

Între timp, aşa-numitul legislativ al regiunii transnistrene a aprobat, miercuri, decretul liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, prin care să fie instituită pe o perioadă de 30 de zile „stare excepţională în economie” pe teritoriul Transnistriei.

Această „stare excepţională în economie”, potrivit decretului, permite aplicarea unor „măsuri excepţionale”, printre care raţionalizarea consumului de gaze naturale şi alte resurse energetice, interzicerea exportului de resurse energetice şi stabilirea unor restricţii privind desfăşurarea anumitor tipuri de activităţi economice şi financiare, inclusiv transferul de mărfuri şi prestarea de servicii.

În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană.

Pe 25 noiembrie a avut loc întrevederea dintre fostul ministru al energiei Victor Parlicov şi preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, la Sankt Petersburg.

Parlicov a declarat ulterior că Gazprom leagă subiectul livrărilor de gaze pentru malul stâng al Nistrului – prin rută alternativă, prin Turcia – de subiectul achitării pretinsei datorii aferente a Chişinăului. Este un subiect asupra căruia Gazprom şi Chişinăul au mari divergenţe, nota de plată prezentată de compania rusă fiind substanţială, în timp ce Chişinăul spune că partea care îi revine este mult mai mică. Conform calculelor ruseşti, datoria Moldovei se ridică la 709 milioane de dolari. Chişinăul, în schimb, consideră că datoria sa este de numai 8,6 milioane de dolari.

„Toată lumea trebuie să înţeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist, iar dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”, a avertizat Parlicov.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat la rândul său că, în cazul în care Gazprom va întrerupe livrările de gaze către regiunea transnistreană, Chişinăul va asigura furnizarea acestora, însă nu gratuit. De asemenea, vicepremierul a adăugat că Guvernul ar putea acorda compensaţii pentru locuitorii regiunii în cazul unui astfel de scenariu.