Premierul Sloveniei, o combinație de Donald Trump și Viktor Orban: Lansează pe Twitter injurii la adresa jurnaliștilor critici și deturnează criza coronavirusului în avantaj personal politic

Janez Janša i-a criticat pe jurnalişti şi pare a dori să folosească criza coronavirusului pentru a obţine avantaj politic.

De la începutul mandatului (în luna martie a.c.), premierul de dreapta din Slovenia, Janez Janša, este foarte activ pe Twitter. El i-a calificat pe jurnaliştii critici la adresa sa drept mincinoşi şi practicanţi ai prostituţiei în domeniul presei şi a spus că directorul general al OMS ar trebui să demisioneze. Miercuri, el a redistribuit pe Twitter un articol care sugerează că avocaţii libertăţii presei care au sunat alarma privitor la acţiunile lui folosesc cocaină.

Janša, care are o tendinţă în stil Trump de a lansa tweet-uri inflamatorii şi este un aliat apropiat al premierului ungar de extremă dreapta, Viktor Orban, a preluat funcţia după ce precedentul şef al guvernului ţării, Marjan Sarec, a demisionat, sperând să declanşeze alegeri anticipate. Janša a reuşit să formeze o coaliţie între Partidul Democrat sloven, din care face parte, şi încă trei formaţiuni.

În primele săptămâni, atenţia guvernului a fost în cea mai mare parte concentrată asupra răspunsului la coronavirus şi până acum Slovenia a reuşit să menţină numărul infectărilor şi deceselor de Covid la un nivel scăzut. Însă criticii se tem că Janša, asemenea mentorului său (Viktor) Orban, vrea să folosească criza coronavirusului în avantaj politic.

El va putea totodată să acţioneze ca o nouă voce în UE în sprijinul lui Orban şi al guvernului polonez, care vor să se asigure că Uniunea nu va ţine prelegeri satelor membre pe teme de democraţie şi stat de drept. Slovenia va deţine preşedinţia rotativă a UE anul viitor.

Janez Janša, care are 61 de ani, a avut un periplu politic foarte asemănător celui al lui Orban, începând cu trei decenii în urmă ca un luptător prodemocraţie şi adoptând treptat poziţii tot mai de dreapta, de-a lungul anilor, preluând în timp retorica anti-imigraţie şi privind cu scepticism schimbarea climatică. În campaniile sale politice, Janša a folosit xenofobia, islamofobia şi discursul urii, spune Boris Vezjak, profesor la Universitatea Maribor din Slovenia.

Ca şi Orban, el este acuzat că susţine nepotismul şi corupţia. În 2013, a fost condamnat la doi ani închisoare pentru mită, dar condamnarea i-a fost anulată de Curtea Constituţională din cauza lipsei probelor directe, şi a fost eliberat după ce a stat şase luni închis. A negat toate acuzaţiile.

Janša, care a mai ocupat în două rânduri pentru scurt timp funcţia de premier, este sprijinit de o reţea tv finanţată de personalităţi ungare din anturajul lui Orban, iar fostul director al reţelei, Aleš Hojs, a devenit noul ministru de interne al lui Jansa.

„Asemenea lui Orban, el este priceput la distragerea atenţiei de la abuzul de resurse prin retorică anti-Bruxelles şi anti-migranţi”, spune Florian Bieber, expert în regiune la Universitatea Graz.

Janša şi-a ales o parte din ideile lui Trump referitor la coronavirus, inclusiv apelul la demisia directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Ca şi Trump, a lansat atacuri înveninate la adresa jurnaliştilor critici, acuzând televiziunea publică de „răspândire de minciuni”. În 2016, pe când era în opoziţie, a acuzat două jurnaliste că sunt „prostituate spălate”.

De la învestirea în funcţie, în martie, Janša l-a atacat pe jurnalistul de investigaţie Blaž Zgaga, care a criticat unele măsuri adoptate de guvern privitor la coronavirus, calificându-le drept nelegale. O postare oficială a guvernului pe Twitter prelua o relatare potrivit căreia jurnalistul ar fi un „pacient scăpat de la psihiatrie” şi afirma că ar suferi de „Covid-Marx/Lenin”.

Zgaga a spus că atacurile au declanşat un val de mailuri de ură şi ameninţări. „Am mai fost sub protecţia poliţiei înainte, am mai fost calomniat înainte, dar niciodată nu am trecut prin aşa ceva”, a spus el.

Un consorţiu al unor asociaţii care susţin libertatea presei, inclusiv Reporteri fără frontiere, i-a adresat o scrisoare deschisă vicepreşedintei Comisiei Europene, Věra Jourová, care se ocupă de valori şi transparenţă, solicitându-i să pună în discuţie această problemă cu guvernul sloven. A făcut o prezentare a calomniilor la adresa lui Zgaga şi a spus: „ne temem pentru viaţa lui, după ce a fost declarat duşman al statului de către susţinători ai guvernului sloven”.

„Fără ură, fără ameninţări, fără atacuri la persoană. Luat contactul cu Slovenia pentru a discuta situaţia”, scria Jourova pe Twitter săptămâna trecută.

Janša nu pare a trata cu seriozitate mustrarea. „Nicio altă personalitate din istoria slovenă nu a făcut mai mult pentru discreditarea comunităţii jurnalistice decât acest mincinos”, scria el drept răspuns.

Activiştii drepturilor omului spun că există semnale îngrijorătoare privitor la agenda post-coronavirus a noului guvern. Marţea trecută, parlamentul a adoptat o lege care anulează dreptul majorităţii organizaţiilor neguvernamentale de a lua parte la evaluările de mediu ale proiectelor de infrastructură. Declarată o modalitate de a ajuta la repornirea economiei post-coronavirus, ONG-urile din capitala Ljubljana spun că măsura va permite guvernului să avanseze proiecte de construcţii controversate, fără a ţine seama de preocupările de mediu.

Pentru Janša, un factor de constrângere ar putea fi faptul că trebuie să guverneze în coaliţie şi având în vedere că electoratul prin tradiţie virează spre centru-stânga, îi va fi mai greu să încerce să rearanjeze scena politică a ţării sale.

„Janša este gata să meargă la fel de departe ca Orban, fără îndoială, dar din fericire opoziţia este încă puternică şi poate că nici coaliţia nu va fi dispusă să-l susţină până la capăt”, spune Vezjak.

Sursa: The Guardian / Traducerea: Adriana Buzoianu (Rador)

Foto: Premierul Sloveniei, Janez Janša / Sursa: Facebook