Premiu Nobel pentru Pace, anunțat, vineri, la Oslo. Curtea Internaţională de Justiţie, Agenţia ONU pentru Refugiaţii Palestinieni şi Antonio Guterres ar putea fi aleşi

Premiul Nobel pentru Pace va fi decernat vineri pe fondul războaielor, de la Ucraina la Orientul Mijlociu, probabil o ocazie de a-i recompensa pe garanţii unei ordini mondiale afectate, precum Curtea Internaţională de Justiţie, Unrwa şi Antonio Guterres, scrie AFP, preluată de News.ro.

Punctul culminant al sezonului Nobel, Premiul pentru Pace va fi decernat la ora 12:00, la Institutul Nobel din Oslo.

Situaţia este sumbră, cu războaie în Ucraina şi Orientul Mijlociu, foamete în Sudan şi o ameninţare climatică mereu prezentă, notează France Presse.

Potrivit programului Uppsala Conflict Data Program, în 2023 vor exista 59 de conflicte armate pe planetă, aproape dublu faţă de 2009.

În timp ce unii experţi consideră că acesta este un motiv pentru a nu acorda un premiu pentru Pace în acest an, aşa cum s-a întâmplat de 19 ori în istoria sa, Comitetul Nobel norvegian consideră că un astfel de context face ca premiul său să fie „poate mai important ca niciodată”.

„Este greu să fii optimist când te uiţi în jurul lumii de astăzi. Forţele păcii nu par să fie în ofensivă”, a declarat pentru AFP Olav Njølstad, secretar al Comitetului Nobel.

„Dar (…) există în mod incontestabil oameni şi organizaţii care fac o muncă excelentă”, a subliniat el.

Potrivit observatorilor, cei cinci membri ai Comitetului Nobel ar putea profita de ocazie pentru a sublinia importanţa respectării ordinii mondiale.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (Unrwa) şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ar putea fi distinşi pentru rolul sau poziţia lor în faţa războiului Rusiei împotriva Ucrainei şi/sau a războiului dintre Israel şi islamiştii din Hamas.

CIJ, în zadar, a ordonat Moscovei să înceteze imediat ofensiva şi Israelului să îşi suspende operaţiunile militare din Rafah; Unrwa, criticată de autorităţile israeliene, ajută milioane de palestinieni; iar Guterres, printre altele, intensifică apelurile pentru încetarea focului.

Curtea Penală Internaţională, campania împotriva roboţilor ucigaşi, Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR), iniţiativa Emergency Response Rooms din Sudan şi afganul Mahbouba Seraj se numără, de asemenea, printre potenţialii câştigători, potrivit experţilor.

Comitetul Nobel a avut de ales între 286 de nominalizări în acest an. Identitatea acestora este ţinută secretă timp de 50 de ani, dar persoana care a propus un candidat poate anunţa public acţiunea sa.

Fostul preşedinte american Donald Trump, miliardarul Elon Musk, Papa Francisc, fostul şef al NATO Jens Stoltenberg, fondatorul australian al WikiLeaks Julian Assange, naturalistul britanic David Attenborough şi Reporteri fără frontiere au fost nominalizaţi. Totuşi, acest lucru nu îi face favoriţi.

Premiul pentru Pace este singurul premiu Nobel acordat la Oslo, celelalte fiind decernate la Stockholm.

Anul trecut, acesta a fost acordat activistei iraniene Narges Mohammadi, încarcerată în ţara sa, pentru lupta împotriva obligativităţii vălului pentru femei şi a pedepsei cu moartea.

Până acum, aşa cum se întâmplă adesea, sezonul Nobel a fost dominat de bărbaţii anglo-saxoni, cu şapte laureaţi nord-americani sau britanici, dar şi de inteligenţa artificială (AI).

Luni, premiul pentru Medicină a fost acordat americanilor Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN, o nouă clasă de molecule minuscule de ARN.

A doua zi, premiul pentru Fizică a fost acordat canadianului de origine britanică Geoffrey Hinton şi americanului John Hopfield, care, deşi lucrează la „învăţarea automată”, esenţială pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, trag un semnal de alarmă cu privire la această tehnologie, care, în opinia lor, riscă să devină de necontrolat.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat miercuri americanului David Baker şi unui duo format dintr-un alt american, John Jumper, şi britanicul Demis Hassabis pentru dezvăluirea secretelor proteinelor, cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al informaticii.

Singura femeie non-occidentală prezentă până acum, scriitoarea sud-coreeană Han Kang, a primit joi Premiul Nobel pentru Literatură.

Ca de obicei, premiul pentru Economie, adăugat la premiile Nobel originale în 1969, va închide sezonul Nobel luni.

Premiile Nobel, care constau într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproximativ 970.000 de euro), vor fi acordate oficial la 10 decembrie.