Preoții din comunitățile afro-americane din New York promovează vaccinarea anti-Covid alături de autoritățile sanitare

„Cele de pe strada 174 și 3rd Avenue sunt deschise 24 din 24. Mergi acolo la două dimineața și tot e deschis”, a spus altă femeie.

Preotul, John Udo-Okon, a spus că vrea ca toți cei prezenți – în general, rezidenți afro-americani, inclusiv vârstnici și mame cu copii mici – să știe că vaccinurile anti-Covid-19 sunt ușor de găsit și, mai important, că nu le vor face rău.

Peste 80% din adulții din New York City au primit cel puțin o doză de vaccin, dar există discrepanțe rasiale majore în rata de vaccinare.

Numai 55% din rezidenții afro-americani au primit cel puțin o doză de vaccin, comparat cu 92% din americanii asiatici, 75% din hispanici și 62% din albi, conform datelor publicate de guvernul local.

Liderii locali atribuie rata mică de vaccinare unei combinații de factori, dintre care cei mai importanți sunt rasismul istoric din sistemul medical și neîncrederea în autorități.

Pentru a crește rata, oficialii sanitari și unele biserici din comunitatea afro-americană au căutat să folosească puterea amvonului (tribuna de la care preotul își ține discursul în bisericile catolice sau protestante) pentru a garanta pentru siguranța vaccinurilor și pentru a se lupta cu dezinformarea.

De asemenea, au găzduit evenimente în biserici sau în dube parcate lângă biserici după slujbe.

„Aceste instituții culturale sunt un spațiu sigur pentru a purta discuții – mergi la liderul tău religios și va răspunde la întrebări”, a spus un oficial sanitar din New York.

El a mai spus că principalele îngrijorări de care aude sunt cele legate de viteza cu care a fost dezvoltat vaccinul sau de posibile efecte secundare. Pentru a răspunde acelor îngrijorări, orașul a cheltuit peste 24 de milioane de dolari din martie 2020 pe programe educaționale și de asistență, inclusiv centre mobile de vaccinare, grupuri de traineri locali care răspund la îngrijorări legate de vaccin, broșuri și picturi stradale.

Mulți lideri religioși au încercat să conducă prin exemplu personal. Mulți și-au făcut vaccinul în fața mulțimii de credincioși sau și-au împărtășit propriile povești de vaccinare de la amvon. Unii au folosit predici pentru a vorbi despre virtuțile vaccinării în termeni cvasi-religioși.

În martie, preotul dr. Calvin Butts a organizat un eveniment de vaccinare în subsolul bisericii lui ca să se inoculeze în fața camerelor TV. Demnitari locali au susținut apoi discursuri despre importanța vaccinării.

„Avem toate motivele să spunem că cele mai bune minți pe care le avem ne încurajează să ne vaccinăm. Conspirațiile pe care le-am văzut în trecut erau reale, dar ele nu există când vorbim de aceste vaccinuri”, a spus preotul Butts.

Preotul a mai spus că promovarea vaccinării trebuie să depășească moștenirea acelor conspirații, cum ar fi un studiu în care cercetători ai guvernului nu au oferit tratamente pentru sifilis bărbaților timp de 40 de ani pentru a observa evoluția bolii.

Când vorbește cu membrii comunității, preotul Butts spune că subliniază rolul doctorilor afro-americani în dezvoltarea vaccinurilor și în campanii de sănătate publică pro-vaccin.

Afro-americanii sunt mai religioși decât populația generală a SUA, iar aproximativ 60% din afro-americanii care merg regulat la biserică aleg una frecventată de afro-americani, conform unui studiu din 2020 citat de publicație.

Dar influența bisericilor afro-americane ar putea fi limitată, în special în privința tinerilor. Numai 30% din afro-americanii sub 40 de ani merg la o biserică afro-americană, iar datele arată că afro-americanii tineri sunt mai puțin vaccinați decât generațiile mai în vârstă.

În ceea ce-i privește pe cei din New York, doar 48% din cei cu vârsta între 18 și 44 de ani au primit cel puțin o doză de vaccin. Aproximativ 60% din cei peste 45 de ani au primit cel puțin o doză.

”Generația Z și milenialii au un alt fel de relație cu biserica afro-americană instituțională. Dacă ai o generație care nu este atât de prezentă pe băncile bisericii, asta va avea un impact asupra folosirii bisericii ca un loc de educație în privința sănătății publice”, a spus Nichole Phillips, directorul programului Black Church Studies de la Universitatea Emory.

Oficialii sanitari știu că eforturile de convingere vor ajunge în primul rând la „o populație mai în vârstă”, dar eforturile care se adresează ezitanților ar putea avea un efect ulterior asupra celor tineri.

„Știm în mod particular că în bisericile afro-americane am văzut că, în principiu, generațiile mai în vârstă s-au concentrat pe a merge în biserică. Mai vedem părinți de 40 sau 50 de ani care au un rol important pentru că vorbesc cu adolescenții și copiii lor. Ei distribuie informația”, a spus un oficial sanitar al orașului.

Foto generică: Facebook / Word of Life International