Presa belgiană: Diversificarea economiilor prin cumpărarea unor obligaţiuni de 1.000 de euro emise de România, vedetă europeană a creşterii

România a emis, săptămâna trecută, obligaţiuni în valoare de 3 miliarde de euro, realizând astfel cea mai mare emisiune de datorii din istoria sa. Suprasubscris de aproape trei ori, împrumutul multi-tranşe de 1.000 de euro a suscitat interesul investitorilor, scrie publicația belgiană OBLIS, preluată de Rador.

Pentru a doua oară într-un interval de şase luni, România a solicitat în piaţă împrumuturi în euro. Un nou apel pe piaţa capitalurilor care reflectă nevoia trezoreriei de la Bucureşti de a regăsi resurse financiare în afara pieţei locale, deoarece costul împrumuturilor în deviza locală a crescut.

Sunt prevăzute şi alte emisiuni în euro pentru anul în curs. Se ştie deja că guvernul are obiceiul de a finanţa deficitul bugetar, care se apropie de şase miliarde de euro, prin datorie externă (aproape jumătate). România se poate îndatora pe pieţele externe cu dobânzi mai mici, iar scadenţele sunt şi mai lungi decât pe piaţa autohtonă, ceea ce îi permite ţării să echilibreze profilul datoriei.

3,50% pentru 15 ani

În detaliu, cele trei miliarde de euro au fost achiziţionate în trei tranşe de şapte, cincisprezece şi treizeci de ani. Pentru a nu cita decât una din ele – emisiunea rambursabilă în 15 ani propune o dobândă fixă de 3,50%. Investitorul care ar dori să îşi diversifice economiile cu această obligaţiune va putea să o facă la un curs de referinţă de 98,65% din valoarea nominală, ţintind spre un randament de 3,60%.

În ceea ce priveşte calitatea de debitor a României, datoria sa este clasificată ca investiţie la Fitch, Moody’s şi Standard & Poor’s. Recent, Standard & Poor’s a confirmat ratingul de ţară BBB- , explicând că această cotaţie reflectă nivelurile moderate ale datoriei române, conjugate cu perspective solide de creştere.

Cererea, de aproape trei ori mai mare decât oferta

Într-un context de rate mici ale dobânzilor, cererea investitorilor (aproape opt miliarde de euro) s-a întâlnit la ţanc cu oferta românească. Setea din piaţă a permis, pe alocuri, scăderea randamentului emisiunii afişată pe obligaţiuni în comparaţie cu ceea ce fusese anunţat la începutul operaţiunii.

Potrivit unor observatori, recenta schimbare de ton monetar a marilor bănci centrale (europene şi americane), care lasă să se întrevadă politici mai acomodante, este benefică pentru pieţe şi pentru datoriile emergente.

Campion european al creşterii

Ţară cu 20 de milioane de locuitori, România afişează o rată de creştere care poate fi invidiată de multe din ţările dezvoltate. După recesiunea mondială din 2008, de care nici Bucureştiul nu a scăpat şi care a aruncat ţara în austeritate, creşterea a revenit tot mai dinamică de-a lungul anilor. Vigoarea economiei româneşti a încetinit la 4,10% anul trecut, după ce a galopat la aproape 7% cu un an mai devreme, un record pentru o ţară a cărei adeziune la Uniunea Europeană datează din 2007. Un boom al cărui motor principal a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi de creşterile salariale.

Lucrurile însă nu stau prea roz pentru această ţară, căci investiţiile publice rămân firave. ‘În ciuda regimului fiscal favorabil, mediul de afaceri suferă de pe urma slăbiciunilor sistemului judiciar şi din cauza corupţiei’, sublinia recent Sylvain Bellefontaine, specialist pentru România al BNP Paribas, pentru Les Echos.

Pentru anul în curs, România are prevăzută o creştere de 3,5% a PIB-ului, iar pentru anul viitor de 3,10%, potrivit Băncii Mondiale.

Foto: Pexels.com