G4Media.ro

Presa bulgărească: Un tren de mare viteză va face legătura între Ruse…

Sursa foto: Facebook/CFR Călători

Presa bulgărească: Un tren de mare viteză va face legătura între Ruse și Aeroportul București / Finalizarea proiectului, care trebuia inaugurat în toamna acestui an, se amână cu un an

Linia Bucureşti – Giurgiu este prima linie de tren din România şi a fost deschisă în 1869. A fost însă închisă în 2005, după prăbuşirea podului peste râul Argeş de la Gradiştea. De atunci și până astăzi, trenurile între orașul dunărean și capitală circulă pe un traseu deviat, care prelungește distanța de 60 km, adică mai bine de o oră și jumătate de drum. Acest lucru se va schimba în curând și, odată cu asta, probabil și dezvoltarea unei părți a Bulgariei, transmite publicația Kapital, citată de Rador.

În toamna acestui an era așteptată deschiderea liniei directe București – Giurgiu – Ruse. A doua etapă a proiectului ar trebui să ridice viteza de proiectare a traseului la 160 km/h, iar stația finală va fi Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă că din orașul bulgăresc riveran Dunării până în capitala României se va ajunge în mai puțin de o oră cu trenul.

Termenul se va amâna, deoarece problemele de construcție au amânat finalizarea pentru anul viitor. Dar acest lucru este din nou mai rapid decât toate proiectele bulgare. Este important și pentru orașul românesc, deoarece face parte din strategia de introducere a trenurilor metropolitane în partea de sud a Bucureștiului, dar este și de importanță capitală pentru oamenii din nordul Bulgariei, pe care statul bulgar i-a tăiat de la accesul la trenuri și drumuri de mare viteză – un lucru care nu se va schimba cel puțin în următorul deceniu.

Lansarea acestei linii nu numai că va deschide Otopeni pentru întreaga parte de nord a Bulgariei, ci va lega mult mai mult această regiune de metropola București. Va conta și pentru comerțul dintre cele două țări, conectate doar prin două poduri, care sunt permanent blocate de ambuteiaje și controale.

Despre linia Giurgiu – București – Otopeni

Reconstrucția și modernizarea liniei București-Nord – Jilava – Giurgiu-Nord – graniță, parte a coridorului de transport transeuropean Rin – Dunăre, a fost semnată cu compania austriacă PORR în decembrie 2020 pentru suma de 472 milioane lei (aproape 120 milioane euro, din care 102 milioane euro sunt cofinanțare în cadrul Mecanismului de Conectare a Europei. Finanțarea UE reprezintă 85% din toate costurile proiectului, restul sunt fonduri naționale), iar perioada de implementare este de 36 de luni. Linia urmează să fie finalizată, conform proiectului, până la începutul lunii decembrie 2023 și se mișcă conform planificării, dar în ultima lună au apărut informații despre lucrări necorespunzătoare ale subcontractorilor și s-a dovedit că probabil linia va fi deschisă anul viitor.

Proiectul este împărțit în 2 etape – etapa 1 este legată de redeschiderea traficului feroviar peste râul Argeș, între Vidra și Grădiștea/Comana. Podul a fost distrus după inundațiile din 2005, iar transportul feroviar a fost deviat prin Videle (la aproximativ 75 km sud-vest de București), ceea ce a crescut semnificativ timpul de călătorie. Această etapă se va încheia în curând. Etapa a II-a, care include modernizarea infrastructurii feroviare între stațiile de frontieră București-Nord – Giurgiu-Nord – Giurgiu graniță și creșterea vitezei, va începe ca și construcție în acest an.

Imediat după finalizarea primei etape a proiectului însă, timpul de transport de pasageri și mărfuri va fi redus cu 80 de minute. Pe termen lung, modernizarea liniei de cale ferată va crește viteza de exploatare și condițiile de siguranță pentru călători și marfuri, făcând transportul feroviar mai atractiv și mai competitiv.

Odată redeschisă, linia de tren București – Giurgiu va face parte din proiectul de tren regional din zona de sud a capitalei României.

Proiectul este în concordanță cu planurile și mai ambițioase ale României de a dezvolta râurile Argeș și Dâmbovița, precum și pentru crearea unui canal București-Dunăre (care a fost recent aprobat pentru finanțare europeană pe linia Fondurilor de Coeziune).

Bulgaria e în afara hărții trenurilor rapide

Linia de cale ferată directă București-Nord – Aeroportul Otopeni – Giurgiu – Ruse este un proiect complet românesc. Cu toate acestea, acest nou tren va fi un transport alternativ și accesibil pentru Ruse și întreaga regiune a orașului. Locuitorii din nord-vestul Bulgariei vor putea călători cu trenul direct la Aeroportul Otopeni (care are un trafic aerian de două ori mai intens, ce include mult mai multe destinații decât Sofia).

Ministerul bulgar al Transporturilor a informat revista „Kapital” că partea bulgară „acordă prioritate transportului feroviar și caută modalități de a crea legături rapide de transport între state și de a crește capacitatea infrastructurii feroviare pe teritoriul Bulgariei”, dar nu a răspuns întrebărilor concrete ale revistei dacă modernizarea liniilor de cale ferată Sofia – Ruse și Ruse – Varna este planificată curând. În prezent, potrivit datelor Căilor Ferate Bulgare, distanța dintre Sofia și București poate fi parcursă în 10 ore, dar nu în fiecare zi, iar între Ruse și Varna – în aproximativ jumătate din acest timp.

Potrivit experților, este destul de realist să se scurteze timpul până la 3 ore între cele două capitale. Prof. dr. ing. Milcio Lepoev, șeful catedrei Căi Ferate din cadrul Universității pentru Arhitectură, Construcții și Geodezie de la Sofia, a declarat pentru „Kapital” că Bulgaria are nevoie de o strategie pe cel puțin 30 de ani pentru dezvoltarea transportului feroviar, care trebuie urmată fără abateri la fiecare schimbare a guvernului. Potrivit acestuia, chiar și viteza liniei de cale ferată Giurgiu – România este deja depășită și ar trebui gândită una de peste 250 km/h conform cerințelor actuale.

„Cu toate acestea, în Bulgaria nici măcar 160 km/h nu este planificat și nu văd în următorii cinci ani cum va evita țara noastră pericolul de a fi ocolită de căile ferate din regiune”, a spus el. Profesorul adaugă că Bulgaria nu are niciun proiect feroviar finalizat în termenul și calitatea reglementate, iar conexiunile de la o graniță la alta lipsesc cu desăvârșire.

Sursa: Capital/ Rador/ Traducerea: Mirela Petrescu

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Foarte bine că se face dar la 160km/h nu e teren de mare viteză

    • 160 km/h e minimul acceptat de UE ca fiind de mare viteza. Este și așa stabilit pentru ca multe din căile ferate încă au semnalizarea pe stil vechi și la mai mult de 160 km/h trebuie schimbat cu totul pentru ca mecanicul nu ar mai vedea semnalul sau nu ar mai putea reacționa în caz ca trebuie oprit trenul.
      Sa sari peste 160 km/h înseamnă o regândire totala la toată secția de cale ferată și costa enorm fata de upgrade la 160 cum este la noi pe București Constanta sau cum va fi de la Arad la Brașov (în curând…)
      Și majoritatea țărilor, inclusiv în Scandinavia au preferat sa rămână la 160, una de mare viteza 250-300 km/h rentează chiar numai în putine tari, cum sunt Spania, Franta unde orașele sunt la distante mari între ele și nimic pe traseu, așa ca pot face o linie dedicata.
      Dar pe undeva ai dreptate, aici ar merita un studiu de caz făcut de specialiști sa vadă de ce fel de tren aveam nevoie între RO și BG pentru ca traficul va creste de la an la an, vom avea nevoie de poduri, cai ferate noi…

  2. Ministerul bulgar al Transporturilor a informat revista „Kapital” că partea bulgară „acordă prioritate transportului feroviar și caută modalități de a crea legături rapide de transport între state și de a crește capacitatea infrastructurii feroviare pe teritoriul Bulgariei”
    Dacă întrebau ministerul român, la fel de bine le-ar fi spus, poate mai pompos și siropos, la vorbe nu între nimeni ministerele din Balcani.
    Apoi vreau sa spun ca RO și BG nu sunt în stare sa facă un proiect comun împreună, în orice domeniu. În loc sa ne ajutam și sa fluidizam transportul de marfa între cele doua tari, sa facem naibii câteva poduri pe Dunăre, da, sa facem un mini Schengen între noi, desfiintand granița dintre noi, ne punem bete în roate unde putem, ne tragem unii altora covorul de sub picioare. Și așa a fost mereu, și la București, și la Sofia, sa moara capra vecinului…
    Articolul pare ca vrea sa scuture un pic ministerul transporturilor de la ei, ca nu face nimic, sperând ca peste Dunăre lucrurile merg. Dacă lucrurile merg la noi pe București Giurgiu aveți răspunsul tot în articol cu podul prăbușit în 2005 și care încă nu e gata și durează încă o ora și ceva prin Videle.

  3. Cei care comentează pe aici, poate știți voi cum aș putea să-mi șterg contul de pe acest site că nu găsesc această opțiune pe site și nici sprijin din partea G4Media. Mulțumesc!

  4. Se va face la sfantu asteapta…

  5. Prima cale ferata din Regatul Romaniei ( inainte de 1918 ) a fost Bucuresti Filaret Giurgiu.
    Despre presupusul „TGV” semnalez doua probleme mari: podul de peste Dunare care nu face fata si podul avariat de la Mihailesti aflat in reconstructie despre care nu sunt sigur ca exista finantare.
    Desi beneficiari principali ar fi bulgarii din Ruse nu stiu daca se justifica investitia .