Presa bulgărească: Visul de a conduce NATO și fostul premier bulgar i-au schimbat premierului olandez Mark Rutte decizia privind Schengen

Săptămâna aceasta, noul parlament al Olandei trebuie să ridice în sfârșit veto-ul țării asupra aderării Bulgariei la spațiul Schengen pentru călătorii fără control la frontiere. Acest lucru a devenit posibil după ce, vineri, guvernul interimar condus de Mark Rutte, surprinzător pentru mulți, a anunțat că nu mai vede probleme privind aderarea Bulgariei la Schengen.

Pentru ca veto-ul să fie ridicat însă, este necesară și o decizie a parlamentului, întrucât după demisia depusă anul trecut, Rutte conduce un cabinet interimar, iar acest subiect nu este inclus în competențele aprobate în prealabil ale acestui guvern.

Votul în parlamentul olandez se va desfășura probabil fără probleme, deoarece, deși partidul naționalist al lui Geert Wilders a câștigat alegerile, partidul lui Rutte și social-democrații fostului comisar european Frans Timmermans au majoritatea la Haga, relatează 24chasa, citată de Rador Radio România.

„Ar trebui să salutăm decizia Olandei de a ridica veto-ul. Anul trecut, aceasta ne-a împiedicat să intrăm în Schengen. Acum nu s-a renunțat ușor, s-a lucrat mult”, a declarat, recent, premierul bulgar Nikolai Denkov pentru NOVA Tv. El a explicat că schimbarea de atitudine față de Bulgaria a început deja din perioada guvernării lui Kiril Petkov, dar a existat un impas sub guvernele interimare. Și acum se lucrează din nou la acest subiect.

Denkov a subliniat, de asemenea, contribuția viceprim-ministrului Maria Gabriel pentru aderarea la Schengen, dar a insistat că ea și liderul GERB, Boiko Borisov, ar trebui să își continue presiunea pe linia Partidului Ppopular European (PPE).

Parlamentul olandez va fi de vineri în vacanța de Crăciun. Potrivit presei locale, decizia cabinetului ce pleacă a lui Mark Rutte este încă puțin probabil să fie anulată de parlament. Geert Wilders, care este declarat premier, este cunoscut ca un opozant al UE, căruia nu îi plac în mod deosebit musulmanii și, în plus, unele dintre obiectivele sale includ controale puternice la frontieră și chiar referendum privind ieșirea țării din UE.

În fruntea Camerei Inferioare din Parlamentul olandez se află un politician din Partidul pentru Libertate, Martin Bosma, care, deși a promis recent că va fi neutru în calitate de președinte, împărtășește în mare măsură opiniile lui Wilders. Camera inferioară a Parlamentuui din Țările de Jos este cea mai importantă. Cele mai multe funcții sunt îndeplinite de aceasta, în timp ce Camera Superioară (Senatul) se întrunește doar o dată pe săptămână.

Faptul că Țările de Jos își vor schimba poziția după alegerile parlamentare anticipate din țară a fost prognozat chiar și atunci când Rutte a anunțat că va demisiona din funcția de prim-ministru și va părăsi politica autohtonă. Mai ales că, în luna octombrie, a anunțat că este interesat de oportunitatea de a conduce NATO, din octombrie 2024, după ce mandatul prelungit al fostului secretar general al Alianței, Jens Stoltenberg, va fi expirat. Totuși, pentru a fi ales în cel mai înalt post politic din NATO, Mark Rutte are nevoie de sprijinul tuturor statelor membre.

Procedura prevede că secretarul general este ales de Consiliul NATO, dar apoi trebuie aprobat de guvernele tuturor țărilor membre. Și logic, va avea nevoie și de votul Bulgariei.

Candidatura lui Rutte pentru NATO și ridicarea veto-ului pentru Schengen au fost legate însă în discuțiile diplomatice abia după ce a devenit clar că Wilders, care a câștigat alegerile, nu va putea forma un guvern independent în Țările de Jos. Politicienii din țara lalelelor încep negocieri pentru o coaliție, pentru a forma un guvern, care ar putea dura aproximativ jumătate de an.

Cu toate acestea, Mark Rutte a dat semnale că Olanda este pe cale să-și schimbe poziția cu privire la dreptul de veto asupra Bulgariei pentru aderarea la Schengen mult mai devreme. Nuanțarea poziției lui Rutte a început încă din luna mai 2022. La acea vreme, Kiril Petkov era prim-ministru în Bulgaria, iar Mark Rutte a fost într-o vizită în Bulgaria.

După discuțiile sale cu Petkov, Rutte a semnalat o schimbare a poziției sale. Care altfel în ultimii doi ani a fost fermă: Bulgaria nu este pregătită pentru Schengen pentru că nu luptă împotriva corupției. Și nu a putut fi schimbată, în ciuda eforturilor celorlalte țări din UE și ale Comisiei Europene.

Deși opinia oficială despre dreptul de veto asupra țării noastre a fost că Bulgaria are probleme cu corupția și crima organizată, nu este un secret pentru nimeni că olandezii au de multă vreme prejudecăți față de bulgari. Scandalul din 2013, intitulat de presa olandeză drept „frauda bulgară”, a provocat tulburări politice în țară, care a pierdut ajutoare sociale de aproximativ patru milioane de euro.

La acea vreme, un grup infracțional organizat trimitea romi bulgari să se înregistreze la adrese din Țările de Jos și să solicite ajutoare sociale. Banii se obțineau la întoarcerea lor în Bulgaria, iar în unele sate din țara noastră s-au lăudat chiar că au luat mii de euro din Olanda.

Schimbările aduse legii după ce schema infracțională a fost demascată au dus la numeroase tulburări politice, câțiva ani mai târziu, deoarece exact acesta a fost motivul pentru care guvernul lui Rutte a căzut. În timp ce legea a fost slabă în 2013, acum este atât de aspră, încât mii de familii nevoiașe din Țările de Jos sunt lăsate fără ajutoare sau forțate să le returneze și sunt acuzate pentru fraude. La aceasta contribuie și autoritățile, care aplică măsurile prea ad litteram.

După căderea cabinetului lui Rutte, mass-media a reamintit de „frauda bulgară”, pentru că, din cauza acesteia, puterea legislativă a mers prea departe cu modificările aduse legii.

„Eu am spus echipei mele, acesta este un nou prim-ministru care luptă împotriva corupției, modernizează țara, vom fi parteneri în atât de multe domenii”, a spus Rutte la conferința de presă comună susținută împreună cu Kiril Petkov în mai 2022. Mai târziu, în decembrie 2022, când s-a pus în discuție subiectul aderării la Schengen, Țările de Jos au rămas ferm împotriva acesteia. Bulgaria era deja condusă de guvernul interimar al lui Rumen Radev. Și după refuzul din decembrie 2022, Radev explica că a ajuns la un acord să intrăm în Schengen în 2023.

Faptul că Rute are o relație extrem de bună cu Kiril Petkov și mizează pe el în politica bulgară, a devenit clar înainte de ultimele alegeri parlamentare din Bulgaria, în 2 aprilie. Atunci, Rute a trimis un videoclip special, folosit de formațiunea „Continuăm Schimbarea” în campania lor, cum că el crede în Kiril Petkov. Mișcarea este destul de ciudată pentru un lider european și foarte puțini prim-miniștri în funcție o folosesc pentru că ar putea fi percepută ca o interferență directă în politica internă a unei alte țări din UE.

După formarea guvernului lui Nikolai Denkov și Mariei Gabriel, Kiril Petkov a fost plasat în fruntea Comisiei parlamentare pentru integrare europeană. Și Schengen a devenit principala prioritate a cabinetului și a partidelor din spatele acestuia. Din această cauză, Schengen și zona euro au fost adăugate la titlul comisiei lui Petkov.

În ultimele luni, fostul premier a făcut lobby activ în cele două țări care erau împotriva Bulgariei – Olanda și Austria. Împreună cu premierul Denkov și cu vicepremierul Maria Gabriel, s-au făcut eforturi deosebite pentru a-l convinge pe Rutte să ridice veto-ul. Motivul – astfel Austria este lăsată singură să oprească Bulgaria și România. Și în plus, pericolul ca Sofia și București să fie despărțite în drumul lor spre Schengen este redus la zero, la fel și revendicările venite din România din cauza veto-ului olandez, care era doar pentru Bulgaria.

Potrivit diplomaților, acum devine extrem de dificil, chiar imposibil, ca Viena să își prelungească veto-ul până în iunie, când în Austria sunt programate alegeri parlamentare alături de cele europene. Și este foarte probabil să vedem în curând o schimbare a poziției lor, să includă intrarea Bulgariei și României în Schengen în etape – mai întâi cu frontierele aeriene, iar până la sfârșitul lui 2024 și cu frontierele terestre.

Pentru a convinge Viena, rolul principal îi revine deja premierului Denkov și vicepremierului Maria Gabriel. Deoarece diplomația lor de a convinge în mod direct politicienii austrieci și mediul de afaceri că are sens să fim în Schengen, a dus până acum la o “breșă” în poziția Vienei. Potrivit spuselor lui Denkov, problema este mai specifică, deoarece Austria are un număr mare de migranți neînregistrați.

„Nu au o problemă cu noi, ci cu migranții care vin din alte țări”, a adăugat premierul. În ultimele săptămâni, Viena a vorbit despre admiterea într-un Air Schengen în schimbul promisiunii Bulgariei de a accepta înapoi refugiații care au trecut pe teritoriul bulgar. Această condiție a sunat umilitor, dar este de fapt o aplicare a Regulamentului de la Dublin, pe care Bulgaria îl respectă în prezent.
Amenințările de veto venite din Ungaria din cauza taxei pe transferul de gaze rusești ar trebui să fie de ordinul trecutului deja din primele zile ale acestei săptămâni. Parlamentul de la Sofia o va anula.

Sursa: 24Chasa/ Rador Radio România/ Traducerea: Mirela Petrescu