Presa cipriotă: De ce Alexandroupoli a devenit un ”ghimpe în coasta” Turciei / Temeri privind o rută alternativă care ocolește Bosforul

Ankara nu-și ascunde nemulțumirea față de cooperarea din ce în ce mai strânsă dintre Grecia și Statele Unite, având ca punct central orașul Alexandroupoli, susține publicația cipriotă Sigma Live, citată de Rador. Astfel, nu o deranjează doar prezența militară americană, navele NATO care acostează în port pentru nevoile Ucrainei sau modernizarea generală a portului la doar câțiva kilometri de graniță, ci este îngrijorată mai ales de abordarea strategică de ansamblu a Statelor Unite, care prin crearea unui hub la Alexandroupoli, un oraș cu 71.000 de locuitori, urmăresc ocolirea Bosforului printr-o rută alternativă către nord, pentru a transporta volume mari de energie și mărfuri comerciale.

Astfel de îngrijorări sunt generate în Turcia de vizita efectuată în capitala județului Evros în urmă cu câteva zile de cinci ambasadori din țările implicate în creșterea rolului geopolitic al regiunii, printre care și ambasadorul american, George Tsunis. Alături de diplomații din Ucraina, Moldova, Bulgaria și România, diplomatul american a inspectat unitatea plutitoare de stocare și regazificare a GNL, aflată în construcție, dar mai ales a transmis din nou mesajul că Grecia este pentru SUA „un partener extrem de eficient și de încredere”, care oferă soluţii şi nu provoacă probleme.

Această opțiune geostrategică a SUA pentru Alexandroupoli ca rută alternativă la Bosfor este cea care îngrijorează Ankara, a cărei nemulțumire este reflectată de multitudinea de articole publicate la sfârșitul săptămânii trecute de presa turcă. Formulări denigratoare precum „Alexandroupoli este un târgușor al SUA” în ziare precum Hurriyet, Milliyet și Aksam exprimă iritarea conducerii turce față de strângerea relațiilor greco-americane.

Sosiri continue ale navelor NATO

Dar, în mare parte, ele reflectă nemulțumirea față de faptul că SUA văd un rol strategic de profunzime al Greciei în contextul războiului din Ucraina. În timpul vizitei celor cinci ambasadori la Alexandroupoli, în port se afla o navă închiriată de forțele armate italiene care descărcau material de război, săptămâna viitoare va acosta o navă americană de dimensiuni mari cu tancuri și elicoptere, în timp ce orașul devine tot mai mult un punct pe agenda diplomaților străini chiar și din ţări cu interese divergente față de cele ale Occidentului, cum a fost cazul vizitei efectuate recent de ambasadorul chinez la Atena.

În esență, americanii caută să creeze un coridor geopolitic, energetic și comercial vertical, având ca punct central portul Alexandroupoli, care pe termen lung va diminua importanța Bosforului. Un „zid” de-a lungul coastelor Mării Egee pentru a frâna influența Rusiei în Marea Mediterană și expansiunea Chinei în Balcani. Dacă vor fi puse în practică, aceste planuri vor schimba natura transportului maritim din regiune, iar dacă regiunea se va transforma cu adevărat într-un hub energetic, atunci Turcia va pierde șansa de a deveni, la rândul ei, un hub energetic în cooperare cu Rusia.

Planul geostrategic

Importanța energetică a orașului Alexandroupoli, proiectele ce sunt demarate acolo, și anume cele două stații plutitoare de primire GNL aflate în curs de construire, cu o capacitate totală de 11 miliarde de metri cubi, cu scopul de a transporta gaze naturale printr-o rețea de conducte ale „Coridorului Vertical” către Europa Centrală și de Est, este doar o dimensiune a planului.

O altă dimensiune se referă la obiectivul ca orașul să fie punctul de plecare al unei axe terestre și feroviare sud-nord, lungă de mai multe mii de kilometri, începând de la Marea Egee și terminând în Ucraina.

Procedurile de licitație au demarat deja de câteva luni pentru proiectul mamut în valoare de un miliard de euro, de modernizare a liniei Alexandroupoli – Ormenio, parte a așa-numitei „Magistrale Feroviare de Est Egnatia”. Scopul este ca până la sfârșitul acestui deceniu, rețeaua feroviară să poată conecta porturile Alexandroupoli, Salonic și Kavala cu porturile corespondente de la Marea Neagră, pentru transportul mărfurilor uscate în vrac, ocolind Bosforul. O rețea va face legătura cu Svilengrad din Bulgaria și de acolo în România, Moldova și Ucraina, cu ramificații intermediare. Din momentul în care va fi optimizat transportul feroviar, vor intra în joc și transporturile rutiere și logistica, transformând Alexandroupoli în cel mai important hub de transport din sudul Mediteranei și mai ales într-un hub energetic.

Adunând toate volumele de gaze naturale care vor trece prin zonă în viitor, și anume cele 11 miliarde de metri cubi de la cele două unități plutitoare de regazificare (FSRU) din port, gazoductul adiacent IGB care leagă Grecia de Bulgaria și obiectivul stabilit pentru o viitoare dublare a volumului de gaze transportat de conducta TAP, rezultă o cantitate care echivalează cu 20% din importurile realizate prin conductele rusești în Europa în 2021! Din cele 155 de miliarde de metri cubi, Alexandroupoli pare în măsură să contribuie cu aproape 30 de miliarde de metri cubi.

Cifrele explică importanța pe care portul începe să o dobândească și de ce zona are o șansă unică de a deveni unul dintre cele mai mari huburi pentru operațiunile comerciale în regiunea extinsă a sudului Mediteranei, dar și de ce turcii sunt atât de deranjați.