Presa de la Budapesta: Specialiştii maghiari în instanțele transilvănene sunt atât de rari, precum corbul alb

În comparație cu numărul maghiarilor din România, numărul judecătorilor și procurorilor maghiari care lucrează în sistemul judiciar românesc este scăzut, motiv pentru care, la Bucureşti, în programul de master ar trebui prevăzute locuri speciale pentru solicitanții maghiari, a scris a scris portalul Krónikaonline.ro citând date oficiale și vorbind cu cei familiarizați cu sistemul, scrie agenția MTI, citată de Rador.

În articolul intitulat „Specialiştii maghiari în instanțele transilvănene sunt atât de rari, precum corbul alb, portalul de limbă maghiară a scris: Numărul judecătorilor și procurorilor vorbitori de limbă maghiară din România este de aproximativ unu la sută, în timp ce, conform statisticilor oficiale, ponderea maghiarilor în totalul populației ţării este de aproximativ șase la sută. Președintele Klaus Iohannis a numit recent 101 judecători și procurori, dar nu se găsește nici un specialist maghiar printre aceștia, a amintit autorul articolului.

Conform datelor de pe site-ul instanțelor și tribunalelor româneşti, „situația este deprimantă și în cele trei județe din Ţinutul Secuiesc”, se arată în articol. Potrivit acestuia, dintre cei 27 de judecători care lucrează în județul Mureş nu se găsește nici măcar un nume maghiar, dar şi în județele Harghita și Covasna există doar câte trei nume maghiare, însă în județele Bihor, Satu Mare, Cluj şi Arad nici măcar atât.

De asemenea, şi printre grefieri sunt puțini maghiari și, potrivit autorului articolului, „nu este întâmplător nici faptul că UDMR, care participă la coaliția guvernamentală de la București, tocmai în Ministerul Justiţiei nu are un secretar de stat sau un alt funcționar maghiar”.

La Institutul Național de Pregătire a Magistraţilor și Procurorilor nu sunt rezervate locuri pentru minoritățile naționale, astfel rar sunt admişi maghiarii.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Hargita, judecătorul Péter Fodor, a declarat pentru Krónika: Examenul de admitere în programele de master, ceea ce înseamnă un program de studii de doi ani, este strict, sunt 40-60 de solicitanți pe un loc, iar ca maghiar au şanse doar cei care vorbesc perfect limba română, pe lângă nivelul ridicat de pregătire profesională.

Avocații maghiari care lucrează în barourile din Ţinutul Secuiesc au probleme nu cu pregătirea profesională, ci cu competențele lingvistice. În ședințele de judecată, constatăm cât de incorect vorbesc unii limba română. Un avocat maghiar cu astfel de cunoștințe lingvistice nu are nicio șansă de a intra în justiție”, a spus judecătorul, citat de portalul amintit.

Avocatul Szilárd Sztranyiczki, conferențiar universitar, adjunct al decanului Universităţii Sapientia, a declarat pentru Krónika: în cadrul unui sondaj de opinie realizat în 2021, 1,2 la sută dintre judecătorii și procurorii din România s-au declarat maghiari, însă acest procent s-a deteriorat de atunci. Szilárd Sztranyiczki a recunoscut că studiile universitare de master nu sunt uşoare şi este greu de intrat, dar nu este imposibil.

Avocatul consideră că una dintre sarcinile principale ale educației juridice din Cluj-Napoca trebuie să fie ca tot mai mulți avocați maghiari să obţină diplome la institutul din București. De asemenea, a mai menţionat că la facultatea Universităţii Sapientia din Cluj-Napoca principalele discipline sunt predate în limba română în cadrul programului de învățământ de drept, început în urmă cu zece ani, și există și material auxiliar în limba maghiară.

Cei mai buni studenți sunt pregătiți și pentru master, unul dintre absolvenții lor a intrat deja la București, a adăugat Szilárd Sztranyiczki, care a mai precizat: „Studenții noștri sunt pregătiți și de judecători și procurori români: dintr-o nouă abordare și cu mare rigoare, încercăm să pregătim stratul de avocați maghiari care în viitorul apropiat vor putea înlocui profesioniștii maghiari care lipsesc din justiția românească.

Aşa cum în instituţiile de pregătire a poliţiei sun rezervate locuri special pentru minorităţile naţionale, este nevoie de o soluţie similară în formarea judecătorilor şi procurorilor. Acesta ar trebui să fie un subiect de negociere politică! Dacă în așezările din Transilvania locuite de maghiari sunt numiţi pe posturi polițiști vorbitori nativi maghiari, atunci este nevoie și de judecători și procurori maghiari din același motiv”.