Presa din Grecia: A fost lăsată sau nu insula Evia în voia sorţii pentru a fi salvate Attica şi Olympia Antică? / Marile întrebări în legătură cu cele 586 de incendii izbucnite în 8 zile și operațiunile de stingere

Ce nu s-a făcut corect în combaterea incendiilor care au transformat în scrum case, întreprinderi, dar şi zeci de mii de hectare de pădure şi culturi? Au întârziat sau nu mijloacele aeriene de stingere în cazul incendiului din Varybobi (suburbia Atenei în care a izbucnit primul incendiu mare marţea trecută n.trad.)? A fost lăsată sau nu insula Evia în voia sorţii pentru a fi salvate Attica şi Olympia Antică? A existat sau nu coordonarea corectă între pompieri, autorităţile locale şi ocoalele silvice?

• Acestea sunt întrebările ridicate de publicația grecească Kathimerini, citată de Rador. Redăm mai jos articolul integral

Un punct al criticii legate de gestionarea focului izbucnit în după-amiaza zilei de 3 august în Varybobi îl reprezintă absenţa – aşa cum reclamă unii – a monitorizării aeriene. În zilele în care există un risc foarte mare de incendiu (nivelul 4), se prevede ca aeronavele de pompieri să efectueze patrule aeriene, pentru a detecta sau chiar a „ţinti” focul cât mai repede posibil.

Aceasta este o problemă care a preocupat şi ancheta asupra tragediei de la Mati (incendiul devastator de acum trei ani dintr-o suburbie a Atenei în urma căruia au murit peste 100 de persoane n.trad.), întrucât nici atunci Serviciul de Pompieri și Protecția Civilă nu puseseră în aplicare această măsură preventivă.

Astăzi, pompieri cu experiență spun că, dacă ar fi existat monitorizarea aeriană, timpul de stingere a primelor focuri ar fi fost scurt, iar cursul incendiului ar fi fost foarte diferit.

Incendiul din Varybobi (n. red. Serviciul de Pompieri indică drept responsabilă compania publică de electricitate) a izbucnit la mică distanţă de aeroportul militar Tatoi, unde sunt garate elicoptere și avioane de stingere a incendiilor.

În dimineața zilei de 3 august, la Tatoi erau cel puțin două elicoptere Erickson și două Air Tractors, iar în interiorul staţiei există patru rezervoare pentru alimentarea cu apă. Dacă focul ar fi fost observat imediat și în același timp s-ar fi ordonat decolarea mijloacelor aeriene, elicopterele și avioanele de la Tatoi ar fi avut nevoie de cel puțin 20 de minute pentru a acţiona pe front.

În acest timp, însă, focul ar fi avut timp „să se întindă”, după cum spun reprezentanţi ai pompierilor, iar aruncările de apă pe calea aerului nu ar fi dus la niciun rezultat. „În acea zi, în Attica, aveam disponibile 4 aeronave Erickson și Canadair 415. Dar nu au putut face nimic, pentru că focul era imposibil de contracarat din cauza temperaturilor ridicate și a uscăciunii”, spune un ofițer de pompieri cu grad înalt pentru ziarul nostru.

Potrivit unor surse, însă, a durat nu 20 de minute, care ar fi fost timpul minim de răspuns, ci 44 de minute până la primele aruncări de apă pe calea aerului în zona respectivă.

Cursul evenimentelor a fost determinat de încă un lucru: la două zile de la declanșarea incendiului din Ano Varybobi, după ce pompierii reușiseră să limiteze frontul, incendiu s-a reintensificat. Rezultatul? Multe forțe au rămas blocate în Attica și astfel capacitatea de a contracara celelalte fronturi de foc din ţară a fost semnificativ redusă.

Într-una din comunicările de urgență, secretarul de stat pentru protecţia civilă Nikos Hardalias a vorbit despre un „nou incendiu” în Varybobi, dar este un lucru ştiut în rândul pompierilor că „incendiul nu a fost supravegheat corespunzător, ceea ce a dus la o reintensificare a lui și, în final, la pierderea din nou a controlului”.

O sursă bine informată a declarat pentru ziarul nostru că în apropierea zonei de reinflamare a incendiului erau echipe de pompieri (inclusiv membri ai unei misiuni străine), dar din cauza intensității focului nu au putut să-l readucă sub control.

Locuitorii și reprezentanţii administrației locale din Evia se plâng că, în primele momente după declanșarea incendiului din Limni, marțea trecută, nu a existat nicio mobilizare de forţe, deoarece decizia a fost să se pună accent pe fronturile din Attica și apoi din Olympia Antică.

„Pompierii și Protecția Civilă nu au evaluat corect pericolul”, spune viceguvernatorul insulei Evia, George Kelaiditis. „Atenția s-a concentrat asupra Varybobi ceea ce a făcut să nu existe ajutor aerian timp de patru zile”. Dar și la sol, spune Kelaiditis, cisternele de apă ale echipelor de pompieri nu au depășit 50 pe un front de zeci de kilometri.

Similare sunt şi relatările reprezentanţilor administrației locale din Pyrgos, Messinia și Anatoliki Mani. „În Attica, incendiul amenința locuinţe și companii. A fost, prin urmare, logic să se pună accent mai întâi acolo”, a replicat un oficial guvernamental.

Potrivit unor informații, în cadrul şedinţelor de criză, a prevalat opinia că ar trebui acordată prioritate protejării infrastructurii critice din Attica. Un ofițer al Pompierilor a mai spus şi că: „Ieri am trimis toate mijloacele aeriene în Evia, dar din cauza fumului nimeni nu a putut opera. Nici măcar aeronava coordonatoare a Serviciului de Pompieri care zboară la 2.000 de picioare”.

Grecia a închiriat 31 de elicoptere și avioane anul acesta. Acesta este cel mai mare număr din ultimii ani, crescând costurile cu 19%. Costul instalării acestora este estimat la 50 de milioane de euro. În plus, Protecția Civilă intenționează să continue achiziționarea a opt noi Canadair, 36 de Air Tractors, dar și elicoptere Erickson.

„Ce altă țară mai are în flota sa 10 Erickson?” a întrebat un oficial guvernamental, apărând planul Greciei de protecție împotriva incendiilor. Ce se întâmplă însă pe teren? „Aveți o mulțime de avioane și elicoptere Erickson, dar nu și mijloacele pentru ca forțele terestre să opereze în pădure”, a declarat pentru ziarul nostru unul dintre pompierii francezi care se află în Afidnes, Attica, de joi.

Lipsuri au fost identificate şi în coordonarea dintre pompieri – protecţia civilă şi autorităţile locale. Deşi lucrările de curăţare a pădurilor trebuie încheiate până la 31 aprilie, ele au fost prelungite până în mijlocul verii în multe zone.

De asemenea în Ippokratio Politeia, una dintre cele 18 regiuni din Attica pentru care anul acesta a existat o grijă specială pentru consolidarea protecţiei la incendiu, s-a constatat la momentul izbucnirii incendiului că hidranţii din zonă nu aveau apă.

În sfârşit, sunt destui şi cei care ridică semne de întrebare şi cu privire la coordonarea operaţiunilor pompierilor.

Anchetă cu privire la un plan de incendiere intenţionată

O anchetă cu privire la un plan organizat de incendiere cu planificare centralizată a fost dispusă ieri de procurorul Curții Supreme, Vassilios Pliotas, dând o nouă dimensiune cauzelor incendiilor catastrofale care au distrus păduri, proprietăți, culturi şi au provocat un dezastru ecologic fără precedent.

Ancheta va fi efectuată de procurori superiori în paralel și independent de investigațiile legate de cazuri individuale de incendiere. „Numărul exagerat de mare de incendii, cu o intensitate și amploare neobișnuite, care au avut loc în ultimele zile, provocând daune incalculabile mediului înconjurător (în special bogăției forestiere a țării), clădirilor, instalaţiilor, terenurilor agricole, culturilor și infrastructurii turistice, şi chiar punând în pericol viețile unui număr mare de semeni, precum și „sincronizarea” în izbucnirea lor, creează suspiciuni rezonabile de activitate criminală organizată în mod deliberat și nu doar de un fenomen simplu, întâmplător, de suprapunere de cazuri de comportament neglijent”, se arată în documentul referitor la ancheta specială.

586 de incendii în opt zile

În decurs de 8 zile, Grecia s-a confruntat cu 586 de incendii, a declarat în conferinţa de presă de astăzi secretarul de stat pentru protecţie civilă, Nikos Hardalias. În plus, Grecia s-a confruntat „cu unele din cele mai rele condiţii meteo din ultimii 40 de ani. Nu o spunem noi, o spun oamenii de ştiinţă. Am avut de înfruntat o conjunctură unică în analele serviciilor de pompieri”, a subliniat Hardalias.

El a prezentat totodată detalii despre modul de acţiune a mijloacelor aeriene de stingere a incendiilor, precizând că Grecia dispune de 74 de avioane şi elicoptere pentru stingerea incendiilor.

Dintre acestea 6-7 sunt supuse unor lucrări de întreținere, 20 rămân la bazele periferice, în punctele îndepărtate ale Greciei pentru a putea interveni în cazul unui nou front în aceste zone, din restul de 40, nu zboară toate în acelaşi timp, zboară aproape jumătate, restul se alimentează pentru a putea zbura mai târziu, a explicat Hardalias.

În legătură cu situaţia din Evia, Hardalias a declarat că toate fronturile sunt în curs de limitare şi că „menţinem toate forţele terestre în perimetrul incendiului, dar operarea pe cale aeriană este dificilă pentru că vizibilitatea este scăzută”.

Sursa: Kathimerini/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu