Presa germană: România relaxează sancțiunile pentru infracțiunile de corupție

Cotidianul german Die Zeit scrie că parlamentul român a adoptat o reformă judiciară controversată, iar criticii se tem că schimbările vor crea impunitate pentru politicienii corupți.

Traducerea articolului din Die Zeit:

În ciuda avertismentelor din partea Comisiei Europene, parlamentul român a decis să relaxeze legea penală în materie de corupție. Reforma sistemului judiciar prevede printre altele scurtarea perioadelor de prescripție pentru mai multe infracțiuni. În plus, mita este parțial decriminalizată: făptuitorul rămâne nepedepsit dacă se auto-raportează în termen de un an, cu condiția ca niciun procuror să nu fi început încă o investigație.

Criticii consideră această reformă ca fiind în principal o încercare de a crea impunitate pentru politicienii corupți. Opoziția a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională reforma judiciară adusă de către social-democrații de la guvernare. „Nici măcar una din modificările legislative nu adresează problemele reale ale României. Ele sunt doar un pretext pentru a favoriza criminalii”, a declarat în parlament politicianul liberal Raluca Turcan.

Opoziția este de părere că de această reformă beneficiază mai ales șeful PSD, Liviu Dragnea. Dragnea a fost condamnat de mai multe ori, cel mai recent în iunie 2018 pentru abuz în serviciu. În prezent, el ia o acțiune în justiție împotriva acestei decizii, următoarea audiere fiind programată pentru 20 mai.

De asemenea, reforma prevede sancțiuni mult mai mici pentru delapidarea și abuzul în serviciu, în cazul în care făptuitorul recuperează prejudiciul. Neglijența în serviciu, pedepsită în prezent, nu va mai fi pedepsită în viitor.

În plus, după reformă, urmăririle vor fi mai dificile pentru anchetatori: dacă interceptările vor fi făcute în baza unui risc de securitate național – cum ar fi urmărirea penală a teroriștilor suspectați – și din acestea vor fi obținute, de asemenea, informații cu privire la infracțiuni de corupție, procurorii nu au voie să folosească aceste dovezi pentru a urmări cazurile de corupție. În plus, martorii pot întrerupe în orice moment un interogatoriu și pot refuza să depună mărturie pe motiv de conflict de interese, fără a ține cont de durata relației cu persoana inculpată.

Comisia Europeană dorește să ia măsuri

Pentru început, Comisia Europeană nu s-a pronunțat dacă schimbările legislative adoptate reprezintă o încălcare gravă a standardelor UE privind statul de drept. În acest caz, autoritățile de la Bruxelles ar putea iniția o procedură penală în baza articolului 7 din Tratatul UE, care în final ar putea costa România chiar și drepturile de vot în deciziile UE. „Vom revizui cu atenție măsurile adoptate înainte de a ne decide asupra următoarelor etape”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. El a subliniat că modificările legislative nu au intrat încă în vigoare.

Vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, a amenințat la începutul acestei luni că va lua contramăsuri în cazul în care guvernul român ar crea o „impunitate de facto” pentru înalții oficiali condamnați pentru corupție.

România este considerată una dintre cele mai corupte țări din UE. Din acest motiv în ultimul an s-a ajuns în repetate rânduri la proteste împotriva guvernului și a nepotismului la nivel de stat. De la aderarea la UE în 2007, România a fost supusă unui mecanism de control mai strict în ceea ce privește infracțiunile de corupție. Dragnea și alți politicieni români văd în aceasta o încălcare a suveranității României.

România deține și Președinția Consiliului UE de la 1 ianuarie. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și mai mulți membri ai Parlamentului European au pus la îndoială capacitatea țării de a deține președinția din cauza deficiențelor la nivelul statului de drept și a luptei împotriva corupției.

Traducerea: Mihaela Verman și Adela-Diana Almași

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea