Presa greacă: Presiunea migratorie asupra granițelor grecești – o strategie constantă a Turciei

Analiză a publicației grece Kathimerini, preluată de Rador:

Este de așteptat ca în următoarele luni presiunea migratorie să fie semnificativă la granița greco-turcă, iar încercările de trecere frauduloasă a frontierei să fie în creștere, în condițiile în care analiștii estimează că Ankara, din motive interne, va continua să își ducă propria politică în acest domeniu. Problema refugiaților, alături de cea economică, sunt considerate cele două probleme principale care vor determina rezultatul alegerilor prezidențiale, programate pentru iunie 2023.

Prezența a aproximativ 5 milioane de refugiați și imigranți în Turcia provoacă reacția unei mari părți a societății turce, care face presiuni asupra guvernului pentru a se debarasa de toți cei care au intrat în țară în ultimii ani. Scăderea puterii de cumpărare a turcilor, inflația care depășește 100% reprezintă unul dintre principalele motive ale acestei reacții, întrucât refugiații și imigranții care lucrează pentru salarii mai mici „fură” locurile de muncă ale turcilor. Scopul principal al guvernului turc, așa cum a declarat ministrul de Interne, Süleyman Soylu, este debarasarea de 500.000 de refugiați sirieni până în iunie 2023, prin repatrierea acestora.

Nu le mai reînnoiesc permisele

Totodată, există informații că permisele de ședere, pe care le-au primit mulți refugiați, nu mai sunt reînnoite, cu scopul de a-i obliga să părăsească țara. În același timp, unele autorități locale din Istanbul – dar și din alte orașe mari – stabilesc plafoane maxime pentru acordarea permiselor de ședere pentru refugiați și imigranți.

Astfel, refugiații și migranții care nu reușesc să-și reînnoiască permisul de ședere în Turcia sau care sunt forțați să se întoarcă în Siria, caută modalități de a fugi în Grecia fie navigând pe Marea Egee, fie încercând să treacă granița terestră din zona Evros. Acesta este considerat a fi unul dintre principalele motive pentru presiunea crescută asupra granițelor Greciei observată în ultimele săptămâni. Analiștii subliniază însă că guvernul turc încearcă să instrumentalizeze această problemă și să exercite presiuni asupra Greciei, mai ales după ce în celelalte disensiuni greco-turce, precum cele din Marea Egee și din estul Mediteranei, sprijinul țărilor occidentale față de Grecia a provocat disconfortul Ankarei.

Acum Turcia acuză Grecia de rele tratamente împotriva refugiaților și migranților, cel mai recent exemplu fiind discursul de ieri al lui Erdogan, care a susținut că „prin eforturile supraomenești ale gărzii noastre de coastă, am prevenit decese în Marea Egee. În ultimii doi ani am prevenit moartea și am salvat viețile a 41.000 de oameni, în principal femei și copii, ale căror bărci gonflabile au fost scufundate de Grecia, fiind lăsați să moară”. În acest fel, Ankara încearcă să trezească interesul opiniei publice europene împotriva Atenei.

Aceste declarații vin și în urma presiunilor exercitate de opoziția turcă. Președintele Partidului Popular Republican, Kemal Kılıçdaroğlu, îl acuză pe președintele Turciei că a încercat să-l răstoarne pe președintele Siriei, Bashar al-Assad, demers în urma căruia Turcia a acceptat 4 milioane de refugiați. Presiunea cetățenilor turci asupra guvernului pe tema refugiaților este, potrivit analiștilor, unul dintre motivele pentru care Erdogan și Çavuşoğlu îi transmit invitații la dialog lui Assad.

Măsuri suplimentare la granița turco-elenă din zona Evros

Tactica de escaladare a tensiunilor de către Turcia pentru crea o problemă Greciei prin împingerea migranților spre granițele terestre și maritime ale acesteia a fost evaluată ieri de Consiliul Guvernamental pentru Afaceri Externe și Apărare, în cadrul unei întâlniri de urgență prezidată de premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

În acest context, s-au decis măsuri suplimentare pentru protejarea granițelor.

– În primul rând, extinderea în timp a gardului de pe râul Evros de-a lungul întregii lungimi a graniței cu Turcia, care este de aproximativ 220 km. În prezent, gardul se întinde pe aproximativ 40 km și este planificată extinderea lui imediată cu încă 80 km. Scopul este ca anii următori Grecia să extindă acest gard pe toată lungimea graniței. Proiectul se va realiza din fonduri naționale, dacă nu va exista finanțare europeană, care încă nu se întrevede, chiar dacă guvernul grec a depus deja cerere la Comisia Europeană.

– În al doilea rând, s-a decis modernizarea echipamentelor electronice pentru o supraveghere sporită și, prin urmare, pentru a împiedica intrarea imigranților în țară. La ”arsenalul” grecesc vor fi adăugate drone, camere video și alte dispozitive electronice.

– În al treilea rând, în condițiile în care fluxurile zilnice sosite pe cale maritimă au crescut în ultimul timp de patru ori, putând ajunge chiar și la 700 de persoane, există un plan general de modernizare a Gărzii de Coastă printr-un program care se ridică la 800 de milioane de euro și include modernizarea echipamentelor pentru ambarcațiuni, precum și pentru mijloacele terestre și aeriene.

Totodată, s-a subliniat că cei 250 de polițiști de frontieră suplimentari vor începe pregătirea în octombrie și până la sfârșitul toamnei se vor alătura restului personalului de frontieră. (Traducerea: Carolina Ciulu)