Presa grecească: Erdogan vrea să devină cel mai longeviv lider, depăşindu-l pe Kemal Ataturk, dar popularitatea lui se prăbuşeşte / Opoziția face presiuni pentru alegeri anticipate

În urmă cu câteva zile, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a mers la supermarket. A luat un căruţ şi a început să străbată culoarele magazinului care aparţine Uniunii Asociaţiilor Agricole din Turcia, umplând căruţul cu produse.

Toate acestea, desigur, în faţa camerelor televiziunilor, transmiţând mesajul deschiderii mai multor astfel de magazine cu preţuri mici pentru cetăţenii de rând, care, din cauza inflaţiei ridicate şi a creşterii vertiginoase a preţurilor, nu îşi mai pot umple coşul cu cumpărături, scrie To Vima, citată de Rador.

Inflaţia este în continuă creştere, în opoziţie cu evoluţia lirei care se prăbuşeşte, la fel ca şi procentele de popularitate ale lui Erdogan – atât de jos cum nu le-a mai văzut nicicând în ultimii douăzeci de ani de când se află la putere. Viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, cărora le este din ce în ce mai greu să o scoată la capăt, pare să reprezinte în acest moment cel mai mare adversar al preşedintelui turc.

Chiar şi categoriile sociale care în mod tradiţional reprezintă baza lui electorală par să se revolte.
Tocmai această situaţie pare să reprezinte elementul de legătură între o serie de partide de opoziţie care au divergenţe între ele pe o serie de alte teme.

Este pentru prima dată în istoria modernă a Turciei când pare să apară un front al opoziției bine organizat, care face presiuni pentru organizarea de alegeri anticipate anul viitor pentru a pune capăt conducerii de 19 ani a lui Erdogan.

În timp ce negociază o cooperare largă, liderii celor șase partide de opoziție din Turcia par să fi căzut de acord să transforme următoarele alegeri într-un fel de referendum asupra sistemului prezidențial instituit de Erdogan în urmă cu patru ani, sistem pe care el îl consideră una dintre cele mai mari realizări ale sale.

Dar criticii spun că sistemul i-a permis lui Erdogan să concentreze în mâinile sale puteri considerabile – încurajând corupția și permițându-i să stabilească politica monetară, să controleze instanțele și să trimită mii de oponenți politici la închisoare.

„Problemă sistemică”

„Turcia se confruntă astăzi cu o problemă sistemică. Nu o poate rezolva doar o singură persoană”, spune Ahmet Davutoğlu, fost prim-ministru și cândva apropiat al lui Erdogan, care și-a înființat acum propriul partid. „Cea mai importantă întrebare este: cum facem față acestui cutremur sistemic și cum putem restabili principiile democratice bazate pe drepturile omului?”

Erdogan pregătește de multă vreme o serie de evenimente festive pentru anul 2023, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la întemeierea statului turc, în 1923, din cenușa Imperiului Otoman. Analiștii politici cred nu numai că este hotărât să-și asigure un alt mandat prezidențial prin alegerile care vor avea loc înainte de iunie 2023, ci și să devină cel mai longeviv lider al Turciei moderne, lăsându-l în urmă pe fondatorul acesteia, Mustafa Kemal Atatürk.

Președintele turc se laudă adesea că nu a pierdut niciodată alegerile. Dar acum popularitatea lui scade constant în sondaje, nu doar din cauza crizei economice, ci și din cauza numeroaselor scandaluri și, mai ales, a unei noi generații dornice de schimbare.

Pentru prima dată în ultimii ani, majoritatea celor chestionați cred că Erdogan va pierde următoarele alegeri, observă Ozer Sencar, șeful companiei de sondaje Metropoll, una dintre cele mai prestigioase din țară.

„Opoziţia pare să aibă dinamică, la rândul ei”, spune Asli Aydıntaşbaş de la Consiliul European pentru Relaţii Externe. „Într-un fel sau altul, partidele de opoziție au convins o mare parte a societății că Erdogan nu va fi președinte pe viață și ar putea să plece de la putere în 2023.

Faptul că turcii discută acum despre posibilitatea unei Turcii post-Erdogan este un eveniment foarte important în sine”.

Desigur, nimeni nu-l poate înlătura atât de ușor pe politicianul în vârstă de 67 de ani. El rămâne popular și controlează întregul mecanism de stat și de partid. O ameliorare a economiei și o manevră care ar diviza opoziția ar putea fi suficiente pentru ca el să rămână la putere.

Pentru moment, el respinge sondajele ca fiind „minciuni” și continuă să facă ceea ce știe cel mai bine: vizite în diverse orașe, dar și în străinătate pentru a-și consolida profilul internațional, întâlniri cu oficiali și discursuri înfocate care îi oferă o amplă expunere zilnică pe televiziuni.

În acest context, a avut loc şi vizita la supermarketul cu cele mai mici prețuri, unde a promis că vor fi deschise mai multe astfel de magazine în toată Turcia.

Adversarii

În același timp, însă, se organizează şi adversarii săi. Printre politicienii care se coalizează împotriva lui Erdogan se numără fostul prim-ministru Ahmet Davutoğlu și fostul ministru de Finanțe Ali Babacan, cândva apropiați ai lui Erdogan, care au părăsit Partidul Justiției și Dezvoltării de guvernământ şi și-au format propriile partide.

Alături de ei sunt şi principalul partid de opoziţie, Partidul Republican de centru-dreapta și Partidul Bun, naţionalist, al lui Meral Akşener. Alianța nu include cel mai mare partid pro-kurd, Partidul Democrat al Poporului – HDP, al cărui lider Selahattin Demirtaş se află în închisoare. Toate aceste partide au un obiectiv comun: să ofere electoratului o alternativă la Erdogan la următoarele alegeri.

Sursa: To Vima/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu