Presa italiană: Cine plătește pentru morții și răniții din Veneția? E posibil să se ajungă la un lung proces în urma căruia victimele și rudele lor să nu primească nimic

Înainte de se ști cu exactitate cauza accidentului de marți, din Veneția, în urma căruia au murit 21 de persoane, dintre care și 4 români, se fac speculații cu privire la cine plătește pentru asta.

Cotidianul italian Correre della Sera scrie că este posibil ca victimele și rudele celor decedați să nu primească nimic, în urma unui proces ce ar urma să se întindă pe mai mulți ani.

Covid civil italian prevede că „fiecare persoană este răspunzătoare pentru daunele cauzate de lucrurile pe care le are în custodie, cu excepția cazului în care dovedește un caz fortuit”, după cum se arată în articolul 2051 din Codul civil.

Potrivit articolului 1681, în cazul transportului, „transportatorul este răspunzător pentru accidentele care afectează călătorul în timpul călătoriei (…) dacă nu dovedește că a luat toate măsurile corespunzătoare pentru a evita pagubele”. „Cu excepția cazului în care accidentul este cauzat de un caz fortuit, prejudiciul suferit de terțul transportat este compensat de către compania de asigurări a vehiculului”, reiterează articolul 141 din codul asigurărilor.

Odată trecută emoția provocată de o tragedie fără egal la Veneția, se va declanșa o luptă juridică: cine plătește pentru cele 21 de victime (inclusiv șoferul) și cei 15 răniți, unii încă internați în spital în condiții foarte grave.

Printre așa-numitele „cazuri fortuite” se numără și îmbolnăvirea șoferului, ceea ce exclude, evident, neglijența acestuia, dar și a transportatorului.

”Este încă prea devreme pentru a ne pronunța, întrucât autopsia a fost efectuată abia ieri după-amiază, dar un punct de plecare este următorul: dacă s-ar dovedi că șoferul a avut – ca să dăm un exemplu – un atac de cord sau un accident vascular cerebral, compania de asigurări a transportatorului ar putea fi exonerată de plata despăgubirilor către familiile victimelor și răniților.

Chiar dacă această constatare nu este atât de simplă și, în trecut, au existat adesea bătălii medico-legale foarte lungi și foarte dure pentru a dovedi (sau a nega) acea „indispoziție”: jurisprudența, de altfel, spune că vina ar putea rămâne dacă șoferul a pornit la drum știind că nu se simte bine”, scrie Corriere della Sera.

De aici se va deschide bătălia între avocați și companiile de asigurări, și pentru că miza este mare: se vorbește de o maxi despăgubire, care ar putea fi de ordinul zecilor de milioane de euro.

„Noi, ca firmă de transport, ne-am luat măsuri de precauție și avem o limită maximă de 50 de milioane de euro”, spune Massimo Fiorese, directorul general al La Linea Spa, firma care deține autobuzul care a căzut de pe pasarelă în timp ce efectua serviciul de navetă de la Tronchetto la camping Hu.

Dar tocmai compania de asigurări ar putea refuza să plătească victimele.

„Știu că este crud, dar dacă ar trebui să urmăresc acest caz, i-aș spune companiei să nu plătească”, spune un avocat care lucrează de ani de zile în acest domeniu și care, evident, preferă să nu se expună, având în vedere delicatețea problemei.

Iar argumentul celui care, pe de altă parte, apără de obicei victimele accidentelor și susține că plata este o obligație, fie și numai pentru a evita o reclamă proastă, chiar internațională, având în vedere că victimele sunt toate străine, cu excepția șoferului din Treviso, nu are prea multă importanță.

”Dacă cifrele ar fi altele, s-ar putea face și un gest în sensul de a se achita, dar în acest caz este vorba de sume la limita plafonului, pe care o companie nu se așteaptă să fie nevoită să le plătească”, explică avocatul.

”Rudele celor care au murit sau au fost grav răniți se vor trezi, așadar, cu batjocura de a nu vedea nici măcar un euro? Suntem încă în domeniul ipotezelor, dar s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate dacă se va constata că responsabil ar fi parapetul de protecție și acea „gaură” de câțiva metri din care ar fi putut cădea vehiculul”, notează ziarul italian.

Dacă ancheta penală ar demonstra că municipalitatea din Veneția – actualul gestionar al unui drum pe care nu l-a construit, ceea ce va fi o altă variabilă care va fi luată în considerare, este responsabilă, compania de asigurări a municipalității ar putea fi chemată să plătească, deși aceasta are o sumă maximă pe accident de 10 milioane de euro.

Așadar, banii suplimentari ar trebui să provină din propriul buget.